Istoria Mitropoliei de la Târgovişte, importantul centru cultural şi religios al Ţării Româneşti

Istoria Mitropoliei de la Târgovişte, importantul centru cultural şi religios al Ţării Româneşti

Mitropolia nouă (arh. André Lecomte du Noüy). În faţa bisericii este vechea clopotniţă. În partea dreaptă a imaginii apare Comandamentul Diviziei. FOTO: George Eneas / Facebook

Mitropolia Târgoviştei a fost înfiinţatǎ în 1359, fiind mutată de la Curtea de Argeş la Târgovişte în timpul domniei lui Neagoe Basarab. Aceastǎ schimbare fusese propusǎ de cǎtre Mitropolitul Nifon (1503-1505) lui Radu cel Mare.

Ştiri pe aceeaşi temă

”Dupǎ sfinţirea bisericii sale de la Curtea de Argeş, Neagoe Basarab începe zidirea lǎcaşului, în 1518, dorind-o „mare şi frumoasǎ cu opt turle şi tot rotunde, cum se saturǎ ochii tuturor de vederea ei”. 

Este sfinţitǎ la 17 mai 1520, având hramul „ÎnǎlIarea Domnului”, deşi sfântul lǎcaş era neterminat. Dupǎ moartea ctitorului (1521), unul din urmaşii sǎi, Radu Paisie (1535-1545) o acoperǎ „cu plumb” şi o zugrǎveşte „cu toatǎ podoaba”, lucrǎrile încheindu-se la 20 septembrie 1537, se arată în lucrarea „Enciclopedia Târgoviştei”. Se pare cǎ Neagoe Basarab a mǎrit construcţia realizatǎ de Radu cel Mare prin adǎugarea pridvorului deschis pe 3 laturi şi susţinut de 12 coloane. 
 
Ca întregul oraş, şi mitropolia suferǎ stricǎciuni cauzate de diferite evenimente. Dintre acestea amintim: ocuparea temporarǎ a Târgoviştei de cǎtre turci (1595), jaful trupelor lui Gabriel Bathory (1610-1611), evenimentele de la 1821, când trupele lui Alexandru Ipsilanti utilizeazǎ plumbul de pe acoperiş, edificiul rǎmânând fǎrǎ posibilitatea protejǎrii bolţilor şi picturii, ceea ce a condus la nǎruirea lor. 
 
O etapǎ înfloritoare a aşezǎmântului bisericesc este cea din timpul lui Matei Basarab (1632-1654), când se fac reparaţii, se consolideazǎ incinta pe faţadele laterale, se extinde spaIiul pictat. Prestigiul Mitropoliei este întǎrit prin activitatea editorial-tipograficǎ, prin mutarea tipografiei de la mǎnǎstirea Dealu. 
 

FOTO: George Eneas / Facebook 

 
În 1651, apare prima carte tipǎritǎ în noua locaIie „Mystirio” („Sacrament”), urmatǎ de „Îndreptarea legii” (1652) şi „Târnosanie” (1652).  
 
„„Semnificativ este faptul cǎ mitropolitul Ţǎrii, Ştefan, simte nevoia tipǎririi cǎrţilor de slujbǎ în slavoneşte, dar cu tipicurile traduse în limba românǎ. Ultima mare etapǎ a reparǎrii vechii mitropolii este cea din vremea lui Constantin Brâncoveanu, între 1707-1709, când mitropolitul Teodosie hotǎrǎşte lucrǎri noi, dar şi zugrǎvirea, pentru a doua oarǎ la „biserica mare, cu altarul şi cu tinda cea micǎ”, se mai arată în lucrarea „Enciclopedia Târgoviştei”
 
Se reia activitatea tipograficǎ de cǎtre mitropolitul Antim Ivireanul, care scoate de  sub  teascurile tipografiei târgoviştene mai multe lucrări - „Serviciul bisericesc” (1709), „Învǎţǎturǎ bisericeascǎ” (1710), „Panoplia dogmaticǎ” (1710), „Octoih” (1712), „Liturghii” (1713), „Pilde filozofeşti” (1713); „Maxime filozofice” (1713), „Capete de poruncǎ” (1714), „Despre oficii, clerici” (1715) etc. 
 
Din 1842 se începe dǎrâmarea lǎcaşului. Mai întâi din complex dispar clǎdirile, rǎmânând numai biserica şi clopotniţa de la intrare. În 1889 arhitectul Lecomte de Nouy o demoleazǎ, construind forma actualǎ, departe de cea iniţialǎ. Este pictatǎ de Belizarie, fiind sfinţitǎ la 12 noiembrie 1933, de cǎtre primul patriarh al românilor, Miron Cristea. 
 

FOTO: Daniel Dumbravă / Facebook 

 
Biserica actualǎ este construitǎ în stil bizantin, în cǎrǎmidǎ, cu pridvor deschis, susţinut de 12 coloane, fiind în formǎ de cruce greacǎ înscrisǎ. La întretǎierea celor douǎ braţe ale crucii se înalţǎ turla naosului cu 12 laturi şi 12 ferestre. Altarul are, de asemenea, o formǎ caracteristicǎ, cu o absidǎ mare în axul longitudinal şi douǎ abside alǎturate servind de proscomidie şi diaconicon. Dupǎ ample lucrǎri de reparaţii şi dotǎri ale sfântului lǎcaş resfinţirea s-a fǎcut în 4 noiembrie 2001 de cǎtre I.P.S. Mitropolit Dr. Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei. 
    
MITROPOLIŢI  ŢǍRII  ROMÂNEŞTI  DE LA TÂRGOVIŞTE
 
- Nifon al II-lea (1503-1505);
- Maxim Brancovici (1505-1508);
- Macarie al II-lea (1512-1521);
- Theodor (1521-1523);
- Ilarion (1523-1526);
- Mitrofan (1526-1534);
- Varlaam (1533-1544);
- Anania (1545-1558);
- Efrem (1559-1566);
- Daniil (1566-1568);
- Eftimie I (1568-1576);
- Serafim (1576-1585);
- Mihail I (1586-1589);
- Nichifor (1589-1592);
- Mihail al II-lea (1592-1594);
- Eftimie al II-lea (1595-1602);
- Luca din Cipru (1602- 1629);
- Grigorie I (1629-1636);
-Teofil (1636-1648);
- Ştefan (1648-1653);
- Ignatie Sârbul (1653-1656);
- Ştefan (1656-1668).  
 
PE ACEEAŞI TEMĂ:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările