Unde se afla Târgul de Sus din cetatea celor 40 de domnitori munteni. Dovezile comerţului înfloritor

Unde se afla Târgul de Sus din cetatea celor 40 de domnitori munteni. Dovezile comerţului înfloritor

FOTO: Promovarea turistică a muzeelor târgoviştene - Enciclopedie turistică.

Cuvântul Târgovişte vine din limba slavă veche şi înseamnă locul unde există sau a existat un iarmaroc, bazar sau târg. În vechea slavă „turgovişte”, „trugovişte” înseamnă „târg“, „piaţă“.

În secolul al XX-lea a existat o explicaţie etimologică a grupului „ovişte” care semnifică „luncă“ sau „câmp“, de unde Târgovişte ar fi însemnat „Târgul din luncă”.
 
În secolul al XVII-lea, în Târgovişte, erau cunoscute două târguri, respectiv Bazarul de Sus şi Bazarul de Jos. 
 
Cunoscut iniţial sub denumirea de „piaţă”, existenţa Târgului de Sus este menţionată în anul 1603, de Camillo Cavriolo, respectiv de Petru Bogdan Bacsic, în anul 1640. 
 
Acesta era localizat în partea de nord şi nord-vest a Curţii Domneşti, pe vechiul drum al Braşovului, reprezentând cel mai important loc de schimb de mărfuri din oraş. 

În documentele vremii se face referire la mai multe pivniţe de piatră şi prăvălii care au aparţinut boierilor, orăşenilor şi mănăstirilor. 
 
În timpul lui Constantin Brâncoveanu, sintagma „Târgul de Sus” şi-a pierdut sensul, fiind înlocuită cu cea de „mahala”. Astfel, mahalalele erau concentrate în jurul bisericilor: Sfinţii Voievozi, Sfântul Nicolae Geartoglu, Sfântul Nicolae Simuleasa, Târgului, Sfântul Gheorghe etc.
 
„Descoperirile arheologice din zona Suseni, precum şi cele din alte pǎrţi ale oraşului, au dovedit existenţa unei aşezǎri care, în condiţiile prielnice de dezvoltare de la începutul veacului al XIV-lea, a cunoscut o extindere spre sud şi a înglobat locuirea dezvoltatǎ aici. În zona de contact dintre drumul ce urma valea Ialomiţei şi drumul Câmpulungului s-a înfiripat primul târg permanent, menţionat mai târziu cu numele de Târgul de Sus sau Suseni”, se arată în lucrarea „Enciclopedia Oraşului Târgovişte”.
 
În anul 1714, Târgul de Sus a fost mutat în afara oraşului, pe vechea arteră a Câmpulungului, primind ulterior denumirea de Târgul din Afară. 
 

Toponimele Târgovişte în România

În afara oraşului cu acest nume, în România regăsim toponimele Târgovişte la satul cu acelaşi nume din comuna Balint, judeţul Timiş (menţionat, fără localizare precisă, pe la 1348 şi sigur pe la 1690-1700), la un sat dispărut din judeţul Mehedinţi (Gura – Văii de astăzi, menţionat în 1495-1505, în 1560 ca Silişte şi în 1569 din nou ca sat) şi pe râul Putna, unde exista un sat Târgoveţi în 1609-1610.
 
Frecvenţa termenului s-a impus şi în toponimia minoră a oraşului. Existau aici un „Târg din lăuntru” şi un „Târg din afară” separate de Valul şi Şanţul cetăţii, un „Târg de sus” (cel mai vechi din oraş, pe locul actualului cartier Suseni) şi un „Târg de jos”, o uliţă „a Târgului” dar şi pârâul „Târgoviştioara”.
 
Numele fostei capitale a Ţării Româneşti a fost consemnat în diverse variante, în documente cartografice şi de cancelarie, emise în alte limbi, începând cu secolul al XVI-lea, dar prima variantă este cea din 1396, de la I. Schiltberger – Turkoich.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările