Oraşul cu cea mai mare întindere din ţară, unde marele scriitor Ion Creangă a luat râie de la caprele Irinucăi
0
Oraşul Broşteni, din judeţul Suceava, este situat în zona montană şi, chiar dacă este greu de crezut, este oraşul cu cea mai mare suprafaţă din România, întinzându-se pe aproape 600 de kilometri pătraţi. Localitatea este pomenită şi de Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”, când Nică ia râie de la caprele Irinucăi.
Oraşul Broşteni, din judeţul Suceava, este situat pe valea râului Bistriţa, la graniţa cu judeţele Neamţ şi Harghita, fiind format din localităţile Broşteni, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Hăleasa, Holda, Holdiţa, Lungeni, Neagra şi Pietroasa. Numărul de locuitori din Broşteni se apropie de 5.500. Comuna Broşteni a fost declarată oraş în anul 2004, împreună cu alte localităţi din judeţul Suceava.
Ceea ce este interesant este faptul că Broşteniul este oraşul cu cea mai mare întindere din ţară, peste Bucureşti, Timişoara sau Cluj – Napoca. Localitatea din Suceava se întinde pe o suprafaţă de 596,66 de kilometri pătraţi, depăşind Vişeu de Sus (Maramureş) – 443,06 kilometri pătraţi şi Săcele (Braşov) – 320 de kilometri pătraţi, conform informaţiilor furnizate de Năstase Paraschiv, secretarul oraşului Broşteni.
Broşteni este o localitatea tipică de munte, elemente urbane fiind prezente doar în centrul oraşului. Despre această localitate vorbeşte şi marele scriitor Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”.
„Şi satul Broşteni fiind împrăştiat, mai ca toate satele de la munte, nu se ruşinau lupul şi ursul a se arăta ziua – miazamare prin el; o casă ici, sub tihăraia asta, alta dincolo de Bistriţă, sub altă tihăraie, mă rog, unde i-a venit omului îndemână să şi-o facă”, aşa descria Creangă localitatea Broşteni.
Despre această localitate s-a vorbit pentru prima dată în istorie în anul 1488, atunci când domnitorul Ştefan cel Mare a dăruit Mănăstirii Voroneţ moşia din care făcea parte şi Broşteniul. Astfel, până în anul 1807, localitatea Broşteni a făcut parte din Braniştea Voroneţului. În acel an, logofătul Constantin Balj a cumpărat moşia pe care localnicii se ocupau cu creşterea animalelor, vânătoarea şi exploatarea lemnului.
În anul 1877, domnitorul Carol I a cumpărat de la Balj comuna Broşteni, pe care a transformat-o în reşedinţă a plăşii de munte, fiind înfiinţate aici instituţii precum primăria, jandarmeria, subprefectura, judecătoria de pace, oficiul telgrafic şi poştal, spital şi şcoala de meserii.
Broşteni a rămas la statutul de comună până în anul 2004, când a fost ridicat la rangul de oraş.
Cele mai importante obiective turistice din oraş sunt Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” cunoscută şi sub denumirea de Biserica – muzeu „Ion Creangă”, construită în anul 1779, Casa administratorilor Domeniilor Coroanei (1895), Şcoala din Holdiţa (1905), Cuptorul de ars var din Dârmoxa (1924) şi Piatra simbolică „Ion Creangă” – o piatră simbolică ce aduce aminte de scena din „Amintiri din copilărie” în care casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
