Doamna Velica, amanta care a pus stăpânire pe inima lui Mihai Viteazul
0Velica a fost amanta blondă de care s-a îndrăgostit voievodul Mihai Viteazul. Aceasta a fost numită de Nicolae Iorga „stăpâna prin iubire a Ardealului“. Deşi era căsătorită, Mihai Viteazul a adus-o pe Velica cu tot cu soţ la curtea de la Târgovişte, unde voievodul locuia împreună cu soţia sa, Doamna Stanca.
Mihai Viteazul (1558 – 1601) a fost domnul Ţării Româneşti între 1593 şi 1600 şi primul domnitor român ce a reuşit să unească Ţara Românească, Transilvania şi Moldova în anul 1600. Până să ajungă pe tron, Mihai Viteazul a fost bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei.
La vârsta de 26 de ani, marele domnitor român s-a căsătorit cu Stanca, nepoata lui Dobromir, ban al Olteniei, cu care a avut doi copii, pe Nicolae şi pe Florica. Mihai Viteazul ar mai fi avut şi o fiică nelegitimă, Marula, de la o anume Tudora din Târguşor.
După bătălia de la Călugăreni, din august 1595, Mihai Viteazul a cunoscut-o pe Velica, nepoata celebrei Doamne Chiajna şi soţia nobilului italian Fabio Genga, un apropiat la principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory. Velica devine traducătoare pentru domnitorul muntean, între cei doi având loc o idilă despre care avea să afle întreaga Europă.
„Toate trebile Ţării Româneşti le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ţine Vodă în ştiinţa tuturor, mergând până într-atât încât valahul a poruncit soţului, sub pedeapsă de moarte, să n-aibă a face cu dânsa”, îi transmitea un agent neamţ pe împăratul Rudolf al II-lea.
În anul 1599, Velica şi-a luat numele de „Doamna Velica”, un titlu care este acordat doar soţiilor de voievozi. Aceasta a fost numită de marele istoric Nicolae Iornga „stăpână prin iubire a Ardealului”.
„Fiind acum singur în Alba Iulia, singur, cuceritor, glorios, atotputernic, nu se mai sfii a-şi ascunde dragostea; dimpotrivă, voi ca toată lumea să ştie că Velica era a lui - un omagiu adus frumuseţei ei. O afişa, o impunea, cerea să i se închine lumea ca unei fete de domniţă ce era şi ca unei Doamne ce ar fi putut fi”, scria istoricul Constantin Gane în cartea „Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.
Mihia Viteazul şi-a dus amanta chiar la curtea de la Târgovişte, unde locuia soţia sa Doamna Stanca. Aceasta a trăit foarte nefericită până la sfârşitul vieţii sale, până în anul 1603, când a murit de ciumă.
„Nu se poate să fi fost o femee fericită. Căci, oricât am dori ca femeile acelea să fi avut suflete de oţel şi inimi împietrite în dureri, nu putem crede că jupânesele şi Doamnele române vedeau cu inimă bună pe bărbaţii lor stând mai mult în lagăre decât în iatacuri, şi când se întorceau acasă, mai mult în iatacurile ţiitoarelor decât în ale lor”, arată acelaşi Constantin Gane.
După moartea lui Mihai Viteazul, istoricii nu mai menţionează nimic despre Velica, fără a se şti ce a făcut aceasta după decesul domnitorului din 1601.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
