Povestea celei mai vechi mănăstiri din Bărăgan. Lăcaşul de cult a fost sfinţit de 500 de clerici

Povestea celei mai vechi mănăstiri din Bărăgan. Lăcaşul de cult a fost sfinţit de 500 de clerici

Mănăstirea Slobozia, cel mai vechi lăcaş de cult din Bărăgan FOTO ESC

Cea mai veche mănăstire din estul Munteniei, păstrată până astăzi, îşi are începuturile în al doilea deceniu al sec. al XVII-lea, având un trecut de aproape patru secole.

Ştiri pe aceeaşi temă

Amintită în hrisoave, de-a lungul veacurilor, sub numele de Mănăstirea Sfinţii Voievozi de la Vaideei, Slobozia lui lanache, apoi de la Slobozia, mănăstirea este cel mai vechi lăcaş de cult existent în cuprinsul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor şi totodată, cel mai vechi aşezământ monahal din întregul cuprins al Câmpiei Bărăganului.
 
Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Slobozia se află în reşedinţa judeţului lalomiţa. Aşezământul este astăzi situat pe Aleea Mănăstirii, nr.1, în partea sudică a municipiului Slobozia, lângă drumul rutier DN 2A, de la Bucureşti spre Constanţa. Dincolo de şoseaua care trece pe lângă mănăstire şi de un dig de pământ, curge râul lalomiţa, peste care se întinde fostul sat Bora, astăzi cartier al Sloboziei. Mănăstirea este vizibilă de departe, pentru călătorul care vine fie dinspre mare, fie dinspre Călăraşi şi care zăreşte întâi turnul clopotniţă, apoi turla mare a bisericii.
 
Pentru călătorul care vine dinspre Bucureşti şi Urziceni, (ultimul, aflat la 62 Km distanţă spre vest), drumul către mănăstire este de urmat, fie prin centrul Sloboziei, ţinând Bd. Matei Basarab, până în dreptul vechii Şcoli nr.1, de tip Spiru Haret, vizavi de care se văd zidurile aşezământului, în dreapta, fie pe şoseaua de centură menţionată, mănăstirea fiind în stânga acesteia, vizibilă de la distanţă şi având un indicator la drum, în dreptul unui pod pietonal peste râu, către amintita Bora.
 
În 1615, prima atestare documentare
 
În martie 1614, voievodul Radu-Mihnea acorda marelui postelnic lanache Caragea dreptul de a întemeia o „slobozie” la Vaideei, adică o aşezare scutită de dări pe trei ani, unde aşezase colonişti. Acolo, în mijlocul Bărăganului şi lângă râul Ialomiţa, avea să întemeieze postelnicul lanache Caragea şi Mănăstirea Sfinţii Voievozi. O Prima atestare documentară a mănăstirii datează din martie 1615.
 
Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Slobozia FOTO ESC
 
Primul ctitor al mănăstirii, boierul Ianache Caragea, a fost mare postelnic al Ţării Moldovei şi avea origini greceşti, fiind venit din Constantinopol. În Ţara Românească, postelnicul a avut moşii întinse în Bărăgan, cea mai însemnată fiind Vaideei, numită mai târziu Slobozia lui lanache, apoi Slobozia. Mănăstirea pe care a ridicat-o lanache Caragea la Slobozia, lângă care şi-a avut probabil şi reşedinţa muntenească, a fost o construcţie modestă, care nu se compara cu o altă ctitorie a postelnicului, Mănăstirea Sfântul Sava din laşi, unde marele postelnic a şi fost înmormântat. Afectată de atacul tătăresc din anul 1623, poate şi de cutremurul din anul 1627, mănăstirea a fost luată „pe seama domniei”, odată cu urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Matei Basarab, în anul 1632. lanache Caragea, fiind considerat „hiclean” faţă de Matei-Vodă, ca unul ce fusese credincios voievodului Leon-Tomşa, întreg domeniul său funciar din Ţara Românească a fost confiscat de domnie, după legile vremii.
 
Se pare că aşezământul boieresc fusese afectat de cutremurul din 1627. În aceste condiţii, în 1633-1634, noul stăpân al moşiei Vaideei şi al mănăstirii, domnitorul Matei Basarab, reface aşezământul în întregime, adăugându-i ziduri de incintă fortificate, pentru ca mai apoi să o închine mănăstirii athonite Dochiaru. 
Tradiţia spune că aşezământul va fi fost sfinţit în 1636 de către însuşi patriarhul de la Constantinopol, într-un sobor de 500 de clerici. 
 
Rol militar defensiv
 
Totuşi, un astfel de eveniment s-ar fi putut consuma dacă noua Mănăstire Slobozia ar fi fost un monument aparte. Or, din tabloul votiv în care domnitorul apare ţinând ctitoria sa în mâini ni se conturează o biserică simplă, în formă de navă şi cu o turlă. Se pare că noua mănăstire a avut mai mult un rol militar defensiv, pe drumul ce ducea de la oraşul turcesc Silistra spre Brăila, respectiv Galaţi, după cum relatează arhidiaconul sirian Pavel de Alep după vizita făcută împreună cu patriarhul Macarie la mijlocul secolului al XVII-lea:
 
Mănăstirea a fost atestată documentar la 1615 FOTO ESC
 
 „Este aşezată de partea cealaltă a râului Ialomiţa, care, în acel loc, ajunge ca o mare sau ca un lac întins datorită multelor râuri care se varsă în el. Peste el se află un pod făcut din lemn pe care se trece. Dar noi am trecut cu luntrea. Mănăstirea este înconjurată cu ziduri mari de piatră, ca un castel, fiind numai la o zi depărtare de Silistra“.
 
Intenţia voievodului de a da Mănăstirii Slobozia şi o destinaţie militară a fost evidentă încă de la începuturile aşezământului. Ca şi în alte părţi, Matei Basarab a ridicat o incintă patrulateră, cu ziduri de cărămidă, înalte de 6 m şi groase de peste un metru. La colţul de nord-vest, respectiv la cel de nord-est, incinta era străjuită de câte un turn de colţ, iar accesul era asigurat, controlat şi apărat, printr-un semeţ turn de poartă, care adăpostea şi clopotniţa, pe latura vestică a incintei. Atât la interior, cât mai ales la exterior şi îndeosebi spre sud, unde incinta era ameninţată de apele râului Ialomiţa, zidurile erau sprijinite de „contraforţi puternici. În interior, pe trei laturi ale incintei (cu excepţia celei vestice) existau drumuri de strajă, ceea ce indica în mod evident şi rolul de fortificaţie pe care îl avea mănăstirea.
 
Cel mai vechi lăcaş de cult din Bărăgan FOTO ESC
 
Destinaţia aceasta era determinată de nevoia controlului întregii părţi estice a Ţării Româneşti, până departe către Mănăstirea Măxineni, aflată spre nord şi către Mănăstirile Plătăreşti şi Căscioarele, aflate spre sud-vest. Dintre toate aceste fortificaţii, Mănăstirea Slobozia avea rolul dominant, controlând practic nu doar valea inferioară a lalomiţei, ci şi întreg Bărăganul.
 
Cel mai vechi lăcaş de cult din Bărăgan FOTO ESC
 
Mănăstirea Slobozia a constituit pentru multă vreme singurul loc de cultură pentru populaţia din această zonă, mai ales datorită bogatei sale biblioteci cu cărţi de o valoare inestimabilă sau şcolii ce a funcţionat în secolul al XV-lea, pe lângă mănăstire.
 
Vă mai recomandăm şi:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările