Lagărele de muncă forţată din Bărăgan. 18 sate, create special pentru a reeduca „elementele nesănătoase“

40.000 de oameni au fost dislocaţi în gulagurile din Bărăgan FOTO: arhivă Adevarul.ro

Sub regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej România a trecut printr-o amplă etapă de sovietizare. Inspirat de modelul URSS al coloniilor de muncă forţată, fostul dictator comunist de la Bucureşti implementează acest sistem şi în Bărăgan. Datele arată faptul că 40.000 de oameni au fost ţinuţi prizonieri în 18 localităţi, create cu scopul de a-i reeduca.

Ideea lagărelor de muncă realizate cu scopul de a reeduca „elementele nesănătoase“ pentru sistemul sovietic a fost promovată de URSS. Gheorghe Ghorghiu Dej a venit la putere în 1948, dată la care a fost numit preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române. El a împrumutat practica promovată de URSS şi a implementat-o activ în România. 

Prin ordinul lui Gheorghiu Dej au fost create colonii de muncă. Este vorba despre Direcţia Unităţilor de Muncă, entitate subordonată Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Printr-un decret semnat la începutul anilor 1950, cele două instituţii se unifică, fiind creată Direcţia Generală a Penitenciarelor, Coloniilor şi Unităţilor de Muncă (DGPCUM). 

Oamenii au fost deportaţi cu trenurile de marfă FOTO: arhivă adevarul.ro

Activitatea DGPCUM a fost lăsată în grija Securităţii, organul de control şi teroare creat de Gheorghiu Dej. Rolul securităţii a fost acela de a identifica aşa-zisele „elemente nesănătoase” pentru societatea sovietică românească şi de a dispune în vederea internării lor în coloniile de muncă. 

18 gulaguri în Bărăgan

Primele colonii de muncă forţată sau lagăre de muncă au fost create în Bărăgan. Este vorba despre 18 localităţi care cuprindeau judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila. În judeţul Ialomiţa, de exemplu, au fost înfiinţate cinci astfel de lagăre de muncă.

Este vorba despre comuna Valea Viitor, sat în care au fost aduse 644 de familii cu 2.114 membri; comuna Viişoara, unde au fost deportate 709 familii cu 2.124 membri; comuna Fundata, căreia i-au fost arondate 449 familii cu 1.380 de persoane; comuna Lăţeşti, sat populat cu 616 familii cu 1,740 de  persoane; comuna Răchitoasa, localitatea unde au ajuns 600 de familii cu 2.100 de persoane.

În colonii, munca forţată era obligatorie  

Datele arată că aceste colonii de muncă erau aparent nişte localităţi obişnuite. Fiecare localitate avea administraţie proprie, dispensar sau şcoală, însă oamenii care locuiau aici erau în permanenţă verificaţi şi urmăriţi de Securitate, în vederea „reeducării” şi obligaţi la muncă forţată. 

Dezastrul din noaptea de Rusalii

Primele lagăre de muncă din Bărăgan au fost populate în noaptea de Rusalii a anului 1951. Este vorba despre 40.000 de oameni din Banat, dislocaţi la comanda regimului comunist de la Bucureşti. Deportaţii bănăţeni au fost împrăştiaţi în toate cele 18 lagăre înfiinţate. 

Din totalul de peste 40.000 de persoane greu încercate de regimul comunist, 19.000 erau considerate „chiaburi”, 2.300 colaboratoare ale armatei germane în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, iar alte 1.218 erau persoane considerate cu „grad ridicat” de risc pentru că aveau rude care reuşiseră să se ascundă de represaliile regimului totalitar şi să fugă în străinătate.