FOTO Raiul pescarilor: Săruleşti, tărâmul magic al crapilor-gigant

FOTO Raiul pescarilor: Săruleşti, tărâmul magic al crapilor-gigant

Ascunsă în inima Văii Mostiştei, comuna Săruleşti din Călăraşi are în apropiere un lac ale cărui adâncuri sunt populate de crapi-gigant. Peştii care populează lacul atrag anual sute de pescari din toate colţurile lumii.

Ştiri pe aceeaşi temă


Cu 16 ani în urmă, austriacul Christian Baldemeyer a doborât recordul mondial la pescuitul de crap. Cu ajutorul unei undiţe, bărbatul a scos din lacul Săruleşti (judeţul Călăraşi) un peşte enorm, de 37,3 kilograme.

 

Transformat între timp în zonă de agrement, lacul reprezintă un reper important pentru pescarii împătimiţi din toată lumea. Pornim şi noi într-o călătorie pe tărâmul peştilor-gigant.

 


Austriacul Christian Baldemeyer, omul care a doborât la Săruleşti recordul mondial la pescuit de crap

Începe excursia

Trenul personal Constanţa – Bucureşti Obor opreşte în halta Săruleşti, după un drum ce taie în două o zi caldă de vară.

La capătul peronului care miroase a beton încins şi păcură, Aurel Filon (42 de ani), un fiu al locului rătăcit vreo 13 ani prin Africa, s-a hotărât să ne fie ghid în împărăţia crapilor-gigant.

 „O să fie o zi plină, dar cu siguranţă veţi avea ce să vedeţi şi să scrieţi. Vom porni de-a lungul lacului şi vom ajunge până la barajul de la Gurbăneşti. Sunt vreo 10-15 kilometri până acolo“, fixează ghidul nostru itinerarul.

Ne urcăm în maşina împrumutată de la fratele său mai mare şi pornim pe şoseaua dintre cele două localităţi: Săruleşti-Sat şi Săruleşti-Gară. După doar zece minute de mers, ajungem la Sănduliţa, o localitate unde măreţia lacului începe să ni se arate.

O potecă desfundată de noroaie duce chiar pe malul apei. Cât vezi cu ochii, cei 20 de kilometri ai lacului se deşiră de la stânga la dreapta, oferind o panoramă impresionantă. Aflat în concesiunea controversatului om de afaceri Robert Răduţă de 20 de ani, lacul este împrejmuit pe toată lungimea sa cu gard de plasă.

Panorama oferită de lacul Săruleşti arătată de un localnic


Lacul Săruleşti a fost transformat într-un loc de agrement. Pontoanele de  pescuit au fost amenajate, au fost construite mini-pensiuni şi se organizează aici tradiţionalul Campionat Mondial de pescuit la crap, aceeaşi competiţie în cadrul căreia austriacul Christian Baldemeyer reuşea să pescuiască în 1998 cel mai mare crap din lume.

„Recordul austriacului nu a mai fost doborât niciodată pe lacul de la Săruleşti. Se prind peşti foarte mari, dar nimeni n-a reuşit să mai prindă unul la fel de mare“, spune Iulian Măcău (68 de ani), un locuitor din zonă a cărui casă se află chiar pe malul lacului. Îşi aminteşte că la data respectivă a fost organizată o petrecere care a ţinut trei zile şi trei nopţi, ca-n poveşti.

„Mereu, când e campionatul, vin oameni străini la noi aici în sat. Atunci îmi aduc aminte că a fost bal mare. Tot satul s-a distrat şi a mâncat ciorbă şi friptură de peşte“, rememorează Iulian Măcău.

Ar merge şi el la pescuit, însă de când a fost montat gardul de plasă, accesul localnicilor pe baltă se face doar dacă achită taxa de intrare. „Mă uit la alţii cum bagă undiţa în apă. Eu mi-am
luat gândul de la peşte de aici. Oamenii sunt supăraţi că trebuie să plătească pentru a pescui“, spune bărbatul.

Săruleşti, lacul care ascunde crapi-gigant

Iulian Măcău se apropie de mal şi cu mâna dreaptă arată în zare. În depărtare se vede un ponton înţesat de pescari. Mai sus, pe celălalt mal, zeci de maşini sunt parcate, iar pescarii împătimiţi pot fi observaţi cum cară sculele de pescuit în spate şi se îndreaptă către baltă.

Pescar pe lacul Săruleşti

Balta şerpuieşte printre coline, iar luciul apei taie aerul cu razele soarelui de iulie. Câteva maşini de teren, încărcate de undiţe şi plase de pescuit, gonesc pe acelaşi drum plin de hârtoape, ridicând în aer nori de praf.

Pe uliţele satului Măgureni nu este ţipenie de om. Toţi sunt la slujbă, în curtea noii biserici. La marginea satului, pe mal, zărim ruinele unei alte biserici.  


În preajma aşezământului, un cal priponit paşte leneş iarba. Clopotniţa fostei biserici sfidează încă trecerea timpului.

Măreţia lacului Săruleşti

Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre ziduri. Distruşi de vremuri şi de ape, pereţii sunt pe jumătate căzuţi. În zona bisericii, adierea vântului văratic se înteţeşte, apa devine agitată, iar valurile se sparg cu putere de mal. Ne întoarcem pe acelaşi drum de pământ şi continuăm expediţia pe tărâmul crapilor-gigant.

Ajungem pe un drum judeţean al cărui asfalt pare mai proaspăt decât cel turnat pe o autostradă recent
inaugurată. Din loc în loc, pe marginea şoselei sunt montate indicatoare care duc către zona de agrement de la Săruleşti. Pe fiecare panou scrie „Pescuit sportiv“.

Doar peştii cei mari pot fi luaţi acasă

Pe o parte a şoselei admirăm câmpurile de floarea-soarelui. Pe partea cealaltă este balta în străfundurile căreia stau ascunşi unii dintre cei mai mari crapi din lume. În zona barajului de la Gurbăneşti ni se spune că ne aflăm la unul dintre capetele lacului Săruleşti.

Partidă de pescuit pe lacul Săruleşti

Gardul de plasă care împrejmuieşte cei 20 de kilometri ai bălţii are două porţi mari larg deschise.
Lângă un stâlp, un paznic stă cu binoclul la ochi şi supraveghează zona. După câteva minute de tratative, este de acord să primească pe baltă musafirii care nu şi-au anunţat vizita din timp.

 El explică faptul că pescarii trebuie să achite o taxă de 100 de lei şi au liber la pescuit întreaga zi. Totul cu condiţia de a da drumul în apă peştilor care cântăresc mai puţin de cinci kilograme.

„Vrem să-i convingem pe toţi pescarii că aici, la noi, sunt cu adevărat peşti gigantici. Tocmai d-aia le dăm voie să plece acasă cu cele mai mari exemplare“, ne explică paznicul. Apa este agitată, iar vântul continuă să crească în intensitate. Totuşi, pescarii de pe malul lacului îşi văd de treabă. Îşi pregătesc momelile cu migală, după care aruncă undiţele  în apă. Cu toţii sunt încremeniţi într-un tablou în care mai mişcă, sub ape, doar crapii şi secretele lor bine păstrate. ;
 


Povestea bisericii părăsite

La câţiva metri distanţă de undiţele pescarilor, pe o fâşie de pământ, se văd clopotniţa şi ruinele unei biserici. Este fostul lăcaş de cult al satului Pârlita, actualmente Măgureni, care a fost inundat în momentul amenajării lacului.

Ruinele bisericii de la Măgureni

Pentru a ajunge la ruine, turiştii trebuie să meargă pe un drum de pământ care împrejmuieşte lacul. Peisajul din jur este paradisiac. Aproape de locul unde s-a aflat altarul se mai zăresc câteva chipuri şterse de sfinţi, cu privirile împietrite.


„Peştii au şi ei stările lor, ca oamenii“    

Bucureşteanul Vasile Veriveş (52 de ani) spune că peştii din lacul Săruleşti sunt mari amatori de porumb, viermi şi râme. Pescar împătimit, cunoaşte foarte bine potenţialul piscicol al bălţii şi spune că legenda crapilor-gigant este cât se poate de reală.

„Aici s-au prins peşti foarte mari, crapi în special, de 20, 25 şi chiar 30 de kilograme. Vin oameni din toată Europa să pescuiască aici. Eu sunt pescar împătimit. Am pescuit şi la Valea Argovei, şi pe Bugeac, în Deltă, cunosc majoritatea zonelor cu potenţial piscicol. Săruleştiul, aşa cum am mai spus, este una dintre ele“, spune pescarul.

În ziua venirii noastre, însă, crapii-gigant au refuzat să se lase furaţi de nada cu care Vasile Veriveş a încercat să-i momească. A prins doar o plătică, de cel mult două kilograme şi jumătate, căreia, potrivit regulamentului impus de administraţia bălţii, i-a dat drumul în apă. „Peştii au şi ei stările lor, la fel cum au şi oamenii. Într-o zi se lasă prinşi, într-alta, cum e cea de azi, se lasă mai greu“, adaugă bărbatul.

Sfaturi pentru amatori

Concentrat asupra undiţelor sale, împărtăşeşte şi câteva secrete despre specificul bălţii de la Săruleşti, cunoscută pentru peştii ei enormi. Pentru o partidă de pescuit reuşită la Săruleşti contează viteza şi direcţia vântului, iar pescarii, dacă vor să prindă crapii cei mari, trebuie să se înarmeze cu o răbdare infinită. Mai mult, capturile adevărate se fac doar în larg, niciodată aproape de mal.

 

Bucureşteanul Vasile Veriveş aşteaptă peştele cel mare

„Ca să prinzi peşte pe lacul Săruleşti, vântul trebuie să bată tot timpul din faţă. Dacă bate din spate sau din lateral, pleci acasă cu minciogul gol. Cât despre pescuitul la crap, răbdarea e tot ce contează. Ai răbdare, prinzi peşte, n-ai răbdare, nu prinzi. Crapul este o specie foarte pretenţioasă şi simte omul. Dacă eşti nervos, fuge din calea undiţei. Iar dacă vrei să prinzi un peşte mare, trebuie să mergi în larg, cu vaporaşul sau cu o barcă“, încheie pescarul bucureştean. ;

Peştii mari, crescuţi la normă

La întoarcere către comuna Săruleşti, poposim în gospodăria lui Nicolae Ghedzira. Fost primar al localităţii în perioada 2008-2012, el povesteşte pe larg despre legenda crapilor-gigant din balta Săruleşti.

Peştii enormi sunt, în opinia fostului primar, un efect al megalomaniei afişate înainte de 1989 de regimul comunist. Lacul Săruleşti a fost creat artificial între anii 1964 şi1965, alături de alte patru lacuri mai mici din zonă, iar principalul său scop a fost acela de a servi pentru irigarea terenurilor agricole din zonă.

„Valea Mostiştei avea un potenţial agricol extraordinar. Comuniştii au amenajat aici cel mai performant sistem de irigaţii. Astfel, au pus la punct, artificial, cinci  bălţi, legate între ele printr-o serie de conducte, astfel încât apa din lacuri să fie folosită pentru irigarea culturilor.

A reprezentat, la vremea lui, cel mai ingenios sistem de irigaţii. A funcţionat, evident, până la Revoluţie, după care toate conductele au fost vândute la fier vechi“, susţine Nicolae Ghedzira.

Hrană excesivă

În anii 1980-1989, pentru a creşte potenţialul şi importanţa acestor lacuri, ele au fost populate cu peşte şi transformate în adevărate ferme piscicole, în special de crap, mai spune fostul edil. Aşa a luat fiinţă societatea Piscicola Călăraşi, care administra toate cele cinci ferme. Centrul fermelor era Lacul Săruleşti.

 Pentru a creşte potenţialul respectivelor ferme, populaţia piscicolă a fost hrănită excesiv, tocmai de aceea peştii din bălţi au ajuns să aibă greutăţi impresionante. „Tot ceea ce se vorbeşte despre crapii-gigant din Săruleşti este cât se poate de adevărat, nu sunt legende locale“, adaugă Nicolae Ghedzira.

Înainte de Revoluţie, fostul edil spune că se cereau producţii-record de peşte şi, tocmai de aceea, angajaţii de la Piscicola Călăraşi se vedeau nevoiţi să hrănească peştii din apă cât mai des şi cât mai mult.

 

Partidă de pescuit pe lacul Săruleşti


Aşa s-a ajuns ca populaţia piscicolă să se înmulţească şi să crească în greutate excesiv. „Mulţi oameni care aud povestea asta spun că e o glumă, dar este reală. Toţi cunoaştem faptul că în vechiul regim exista acea obsesie a lucrurilor măreţe. Crapii noştri mari sunt un rezultat al acestor măreţii comuniste“, mai spune Nicolae Ghedzira.

După anul 1989, după desfiinţarea societăţii Piscicola Călăraşi, a fost iniţiată o amplă campanie de depopulare a lacului Săruleşti de fauna piscicolă. Demersurile, unele extrem de costisitoare, au fost sistate la scurt timp, astfel încât o mare parte din peştii deveniţi giganţi pe cale artificială au rămas în continuare să populeze balta. Tocmai de aceea, astăzi, la Săruleşti, se prind unii dintre cei mai mari peşti din lume.

„De când lacul a fost concesionat, se organizează la fiecare doi ani Campionatul Mondial de pescuit la crap. Vin pescari din toate colţurile lumii să prindă peştii noştri cei mari. Recordul absolut a fost doborât doar o singură dată la noi pe lac. Suntem mândri că acest record a fost obţinut aici, la Săruleşti“, încheie povestea crapilor-gigant Nicolae Ghedzira, fostul edil al comunei
Săruleşti.
 

Lacul Sărulești, punct de atracție atât pentru doamne cât și pentru domni FOTO: M.S.

Imagini din aceeasi galerie
  • Lacul Sărulești, punct de atracție atât pentru doamne cât și pentru domni FOTO: M.S.
  • Iunian Măcău ne arată priveliștea pe care lacul Sărulești o oferă direct din spatele curții sale FOTO: M.S. 
  • Bucureșteanul Vasile Veriveș așteaptă peștele cel mare FOTO: M.S. 
  • Priveliștea pe care o oferă lacul Sărulești FOTO: M.S. 
  • Pescari pe malul lacului Sărulești FOTO: M.S. 
  • Lacul Sărulești atrage împătimiții pescuitului din toate colțurile lumii FOTO: M.S.
  • Apele lacului Sărulești sunt populate cu crapi-gigant FOTO: M.S. 
  • Ruina bisericii din satul Măgureni, fost Pârlita FOTO: M.S. 
  • O partidă de pescuit pe lacul Sărulești FOTO: M.S. 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: