FOTO „All inclusive“ în curtea bunicii din Mărginimea Sibiului

FOTO „All inclusive“ în curtea bunicii din Mărginimea Sibiului

Saliste, orasul considerat capitala culturala si spirituala a Marginimii Sibiului - Foto Ramona Găină

Salba de localităţi pitoreşti din jurul fostei capitale culturale europene, cunoscută sub numele de Mărginimea Sibiului, este zona unde turiştii redescoperă vacanţa în inima naturii şi gustădin bucatele legendare ale oierilor. Un reportaj de suflet în cadrul celei mai frumoase campanii Adevărul „125 de locuri pentru care iubim România – Jurnal de vacanţă”.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Vacanţele de poveste petrecute la bunici se regăsesc mai bine decât oriunde altundeva în zona Mărginimii Sibiului. Aici oamenii sunt falnici ca nimeni alţii, gospodari şi aşezaţi. Bătrâni în straie populare şi gospodine care întind pe masă cele mai bune brânzeturi de casă, pregătite după reţete moştenite din generaţie în generaţie, sunt gata să primească oricând oaspeţi.

Geografic, Mărginimea este limitată la sud de Valea Sadului şi la nord de valea pârâului Sălişte şi cuprinde mai multe localităţi: Boiţa, Sadu, Râul Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina.

Sălişte, capitala culturală şi spirituală

Localitatea Sălişte, despre care Nicolae Iorga spunea că „este una dintre cele mai frumoase înfăţişări ale poporului nostru de la ţară“, este considerată capitala culturală şi spirituală a Mărginimii Sibiului. Cei care ajung în orăşel în weekend este bine să se documenteze înainte despre obiectivele ce pot fi vizitate, pentru că sâmbăta şi duminica este închis centrul de informare turistică din centrul localităţii.

Însă cele mai frumoase poveşti şi tradiţii locale nu se află de la centrele de informare turistică, ci în casele localnicilor. Oamenii deschid cu drag şi porţi, şi suflete, iar la lăsatul postului, de pe masă nu lipsesc delicioasele plăcinte cu brânză.

Costumul, mândria săliştenilor

Nea Achim Gligor, din Sălişte, are 73 de ani, însă spune şi acum, pe nerăsuflate, câteva strigături de nunţi dintre cele mai vesele, cât să curgă povestea cu drag şi voie bună. „Săliştea e frumoasă în toate privinţele, şi munţii, şi ciobanii“, spune cu mândrie, după 55 de ani bătuţi pe muchie petrecuţi aici. Păstrează şi acum pe undeva costumul popular şi nostalgia anilor când era „june“ şi învârtea hora în piaţa din centrul localităţii.

De altfel, obiceiul întâlnirii cetelor de juni se păstrează şi acum. În cea de-a patra zi de Crăciun, sute de juni şi junese, flăcăi şi fete tinere, se strâng în centrul localităţii şi încing hore splendide, păstrând o tradiţie care datează din 1895. Toţi sunt îmbrăcaţi în costume populare care de regulă se moştenesc, unele având şi 100 de ani. „Sunt foarte scumpe, se fac manual, se lucrează şi se cos, şi nu se poartă foarte des, «se grijeşte», cum se spune la noi. Avem o valiză anume pentru costumul popular“, povesteşte Daniela Gligor, fiica lui nea Achim. Spune zâmbind că îmbracă întotdeauna costumul cu un sentiment de mândrie: „Simt că într-adevăr e din zona mea, am ceva cu care stau în faţă oriunde“.

11 academicieni

Şi tot la Sălişte se păstrează Hodaiţele, cea mare şi cea mică, în penultima şi ultima săptămână de dinainte de postul Paştelui. Copiii se strâng pe dealul din apropierea localităţii, adună materiale, paie, iar când se înnoptează le aprind ca să alunge duhurile rele. Se murdăresc unul pe altul cu funingine, pun cartofi pe jar şi apoi îi mănâncă.

Localitatea se mândreşte cu nu mai puţin de 11 academicieni, are un muzeu parohial şi unul al culturii săliştene, dar şi o atracţie turistică ine-dită. Fostul complex în care Nicu Ceauşescu, în perioada în care a fost prim-secretar la Sibiu, „fugea“ şi făcea chefuri de pomină, a fost introdus de câţiva ani în circuitul turistic. Cu un telefon înainte, orice turist poate să se relaxeze la piscină sau în căbănuţa mică, de pe marginea lacului, preferata fiului fostului dictator.

Primul sat agroturistic din România

Una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă din Mărginime este Sibielul, considerat primul sat agroturistic din România. Muzeul de icoane pe sticlă şi biserica din centru sunt mândria localităţii, motiv pentru care trebuie să se afle pe itinerariul oricărui turist care ajunge în Sibiel. Organizat în 1969 din donaţii publice, muzeul cuprinde o valoroasă colecţie de icoane pe sticlă din aproape toate centrele de iconari din ţară. În muzeu mai sunt expuse şi icoane pe lemn, ceramică populară, piese de mobilier, textile de casă, precum şi o serie de cărţi vechi româneşti.

Cei care mai au nostalgii după anii epocii ceauşiste, la Pensiunea Mioritica este amenajat, într-o căbănuţă în care se poate şi dormi, un mic muzeu al comunismului făcut dintr-o pasiune veche a proprietarului, profesor de istorie. Cei care vor să doarmă o noapte în muzeu o vor face printre plenare, congrese, ziare vechi, discuri cu cântece patriotice, cărţi despre Stalin şi Ceauşescu, steaguri sau trompete şi tobe pioniereşti. Nu lipsesc din decor tradiţionala sticlă de un litru, în care se comercializa pe vremuri vinul de regiune superior, trese, distincţii, insigne, geanta de mers la serviciu „pentru proletari“, casetofonul tradiţional, care putea fi cumpărat din Shop pe valută, ceasuri vechi ruseşti Popeda şi Slava sau soba metalică, la care s-au încălzit generaţii întregi, înainte de 1989.

Tanti Elisabeta, expert în turism

„All-inclusive“-ul modern s-a practicat la Sibiel dintotdeauna, astfel că, de regulă, turistul are asigurate trei mese pe zi, cu mâncare şi băutură tradiţionale, de care străinii se îndrăgostesc invariabil.

Tanti Elisabeta Nistor are 85 de ani şi, deşi puţini şi-ar putea imagina, este un adevărat expert în turism. A început să facă turism din 1970, în casa cu patru odăi mici şi sală lungă, şi a avut, inclusiv în comunism, oaspeţi din toată lumea.

„Am avut turişti din Singapore, din Japonia, din China, mulţi din America, din Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, Spania. Aveam patru camere, mâncau din blide de pământ brânză, slănină, ouă, dovleci pane, griş pane, pifteluţe, ciorbă şi sarmale. Italienii mă omorau cu mămăliga cu smântână şi brânză, cu sarmale, jucam periniţa cu străinii, beau şi bărbaţii, beau şi femeile, olandezele trăgeau de mama focului“, povesteşte râzând tanti Elisabeta.

Musafiri de vază

În curtea ei a stat la masă şi baroneasa Emma Nicholson, venită în zonă într-o vizită. „A stat la masă cu vreo patru bodyguarzi, a mâncat sarmale cu de toate, m-a şi pupat când a plecat“, povesteşte femeia. O noapte de turism în comunism, cazare şi două mese, costa 114 lei, şi treaba a mers bine. „Sub Ceauşescu a fost minunat, aşa cum a fost el de ticălos, chiar dacă mai veneau şi securiştii şi întrebau: «Ce-a zis americanul ăla?»“, îşi aminteşte tanti Elisabeta.

„Acest blestemat, acest splendid Răşinari“

Cea mai veche aşezare din Mărginimea Sibiului este Răşinariul, localitate atestată documentar încă din anul 1204. Veche reşedinţă episcopală ortodoxă, Răşinariul este locul în care s-au născut şi şi-au petrecut copilăria Octavian Goga şi Emil Cioran. Ultimul s-a rupt de Răşinari când a plecat la liceu, la Sibiu, însă a păstrat peste timp nealterată dragostea pentru locurile natale. „Cât aş vrea să revăd străduţă de străduţă, colţişor de colţişor, acest blestemat, acest splendid Răşinari, şi să încheiem ziua în vreo cârciumă, dacă mai există aşa ceva!“, îi scria Cioran lui Bucur Ţincu, în martie 1973.

Răşinariul are străduţe înguste şi oameni mândri şi nu există gospodărie în care să nu se găsească brânzeturile tradiţionale renumite în toată România. „Avem brânză de burduf, făcută după reţete din moşi-strămoşi, şi telemea făcută după reţete tradiţionale“, spune cu mândrie Ioan Muntean, în vârstă de 74 de ani. Îmbracă şi acum costumul popular la sărbători şi îşi aminteşte cu drag de obiceiurile din anii tinereţii lui, când fetele rămase singure peste an se măritau „în coastă“.

Ţinutul căluşarilor

„Şi la nuntă, pe vremuri, tot în costum tradiţional mergeam, mirii şi vara îşi puneau căciulă în cap şi haină groasă de oaie. Şi mai era un obicei: când se lăsa postul de Paşti începeau să se mărite fetele şi să se însoare flăcăii. Sus, pe coastă, se făcea foc şi se anunţa: «M-a mânat cutare», iar fetele care au rămas peste an se măritau în coastă“, povesteşte bătrânul de azi, cu nostalgie. De Sărbători, Răşinariul este gazda spectaculosului joc al căluşarilor – ansamblu de jocuri tradiţionale din care fac parte 120 de dansatori cu vârste de la 3 până la 30 de ani.

Cei care ajung aici trebuie neapărat să viziteze Casa Memorială „Octavian Goga“, deschisă pe perioada verii, Muzeul Episcopiei, înfiinţat în fosta reşedinţă episcopală, dar şi Muzeul Etnografic. Cel din urmă a fost înfiinţat în 1952 în casa C. Barcianu, nepot al memorialistului Daniil Popovici-Barcianu, iar colecţia cuprinde unelte legate de agricultură, pomicultură, creşterea animalelor, cojocărit, fabricarea uleiului, prelucrarea fibrelor textile şi a ţesăturilor în pive şi vâltori, port popular, mobilier şi icoane.

În ultimul weekend din luna august, la Răşinari se organizează Festivalul Brânzei şi al Ţuicii, manifestare de tradiţie care aduce laolaltă producători din zonă şi ansambluri de cântece şi jocuri populare. Răşinariul este la doar 20 de kilometri de Păltiniş, staţiune cu peisaje superbe, ideală pentru iubitorii sporturilor de iarnă.

Cât de costă vacanţa în Mărginime

Toate localităţile Mărginimii au drumuri asfaltate, aşa că se poate ajunge cu uşurinţă cu maşina. În Sălişte, o cameră dublă la o pensiune de 3 margarete costă între 80 şi 110 lei pe noapte. La Sibiel, în funcţie de numărul margaretelor de pe porţi, o noapte într-o cameră dublă costă între 80 de lei – la 2 margarete – şi 150 de lei – la 4 margarete. La Răşinari, la o pensiune de 3 margarete, plătiţi 70-80 de lei pe noapte pentru o cameră dublă.

Ce mai puteţi vizita în satele Mărginimii

La o oră de mers pe jos din Tilişca, pe dealul Negoi, se află fâneţele şi colibele ciobăneşti unde puteţi redescoperi viaţa tradiţională, cositul fânului şi creşterea animalelor. Valea Sadului este o zonă superbă, cu peisaje de poveste, şi tot pe vale găsiţi Centrala Hidroelectrică de mică putere Sadu I, cea mai veche centrală aflată în operare în România. Tot aici puteţi vizita Muzeul energetic Sadu I - Sigmond Dachler, primul muzeu de acest profil din ţară, inaugurat în anul 1996 cu prilejul aniversării a 100 de ani de la punerea în funcţiune a centralei.

La Orlat puteţi trece pragul bisericii ortodoxe, ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea în stil neoclasic cu influenţe baroce şi frescă neobizantină. La Jina trebuie să vedeţi neapărat cele trei monumente ale naturii: „Masa Jidovului“, „La Grumaji“ şi „Pintenii din Coasta Jinei“, aflate în apropierea localităţii şi compuse din şisturi cristaline. La Tălmăcel se păstrează un obicei unic în România: „Udatul Ionilor“ (foto). An de an, de Sfântul Ion, se împodobesc care alegorice, tinerii se îmbracă în port tradiţional,  încalecă pe cai şi tot alaiul se opreşte la râul din localitate. Aici, Ionii şi Ioanele sunt luaţi pe sus şi băgaţi cu picioarele în apa rece ca gheaţa, primii fiind preotul şi primarul.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

 
Vă mai recomandăm: 
 
 

 

Jocul calusarilor de la Rasinari - Foto Ramona Găină

Imagini din aceeasi galerie
  • Jocul calusarilor de la Rasinari - Foto Ramona Găină
  • Jocul calusarilor de la Rasinari - Foto Ramona Găină
  • Complexul de la Saliste unde se relaxa pe vremuri Nicu Ceausescu - Foto Ramona Găină
  • Tanti Elisabeta este experta in turism, la cei 85 de ani ai sai - Foto Ramona Găină
  • Branzeturile din Marginime sunt renumite in toata Romania - Foto Ramona Găină
  • Branzeturile din Marginime sunt renumite in toata Romania - Foto Ramona Găină
  • Branzeturile din Marginime sunt renumite in toata Romania - Foto Ramona Găină
  • Intalnirea junilor de la Saliste - Foto Ramona Găină
  • Intalnirea junilor de la Saliste - Foto Ramona Găină
  • Intalnirea junilor de la Saliste - Foto Ramona Găină
  • Muzeul comunismului din Sibiel - Foto Ramona Găină
  • Muzeul comunismului din Sibiel - Foto Ramona Găină
  • Rasinariul, satul lui Octavian Goga si al lui Emil Cioran - Foto Ramona Găină
  • Rasinariul, satul lui Octavian Goga si al lui Emil Cioran - Foto Ramona Găină
  • Saliste, oras considerat capitala spirituala si culturala a Marginimii - Foto Ramona Găină
  • Sibiel, primul sat agroturistic din România - Foto Ramona Găină
  • Sibiel, primul sat agroturistic din România - Foto Ramona Găină
  • Sibiel, primul sat agroturistic din România - Foto Ramona Găină
  • Udatul Ionilor se sarbatoreste in fiecare an la Talmacel - Foto Ramona Găină
  • Udatul Ionilor se sarbatoreste in fiecare an la Talmacel - Foto Ramona Găină
  • Peisaje de poveste, pe Valea Sadului - Foto Ramona Găină
  • Peisaje de poveste, pe Valea Sadului - Foto Ramona Găină
  • Saliste, oras considerat capitala spirituala si culturala a Marginimii - Foto Ramona Găină
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările