Liderul deputaţilor PSD vrea o nouă dată pentru „Ziua Banatului”. Un profesor îl trimite la cartea de istorie. „Oamenii ăştia chiar au înnebunit?”

Liderul deputaţilor PSD vrea o nouă dată pentru „Ziua Banatului”. Un profesor îl trimite la cartea de istorie. „Oamenii ăştia chiar au înnebunit?”

Alfred Simonis, autorul proiectului pentru stabilirea unei noi date pentru Ziua Banatului

Istoricul Mircea Rusnac, un cunoscut profesor din Reşiţa, autor al blogului „Istoria Banatului", îi atrage atenţia liderului deputaţilor PSD că este pe cale să facă o mare gafă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deputatul timişean, Alfred Simonis a depus un proiect de lege prin care cere ca Ziua Banatului să fie sărbătorită la 12 august.
 
„Abia a trecut Ziua Banatului şi constat cu reală surprindere că vom mai avea încă una! Ziua de 21 Iulie a fost declarată drept Ziua Banatului de către Senatul României în 2016. Ei bine, acelaşi Senat are pe ordinea de zi, pentru sesiunea extraordinară din luna aceasta, un proiect de lege introdus de deputatul PSD-ist Alfred Simonis pentru declararea Zilei Banatului la... 12 august!", arată cu surprindere Mircea Rusnac.
 
Istoricul bănăţean nu înţelege ce l-a determinat pe politicianul PSD-ist să propună această zi.
 
„De unde a scos domnul deputat această dată? Greu de înţeles ce mare eveniment istoric a descoperit dânsul că ar fi avut loc în Banat la 12 august. Motivaţia este halucinantă şi o puteţi găsi pe Google. Dar ca istoric recunosc că m-a surprins complet. Dacă totul merge normal, de anul acesta vom avea două Zile ale Banatului. Ziua de 21 iulie, la care oricum nu vom renunţa, şi cea de 12 august, pe care vor fi nevoite să o sărbătorească autorităţile. Să vedeţi ce balamuc va ieşi. Încă ar fi timp, sper, ca domnul deputat să îşi retragă trăsnitul proiect. Oamenii ăştia chiar au înnebunit?", se întreabă Rusnac.
 
Argumentul lui Simonis este că acum mai bine de un secol, la 12 august, s-ar fi produs un eveniment major pentru istoria Banatului. 
 
„O importanţă aparte o are ziua de 12 august 1919. Este ziua în care prefectul de Timiş, Aurel Cosma, a emis un Apel în care sublinia că autorităţile din subordinea sa preluaseră în administraţie judeţul Timiş şi oraşul Timişoara. Ziua în care locuitorii Banatului românesc intraseră în jurisdicţia României, iar autorităţile statului urmaseră să facă uz de toate mijloacele pentru a asigura liniştea şi pacea socială în regiune. Din acea zi, administraţia românească a Banatului promisese că va conduce ţinând seama de <<iubirea de drept, imparţială faţă de toţi, fără deosebire de religie, baţionalitate şi treaptă socială>>", arată Simonis, în expunerea de motive.
 
Istoric Mircea Rusnac spune că, data la care se sărbătoreşte acum Ziua Banatului este cea mai reprezentativă pentru această regiune.
 
În 1718, în ziua de 21 iulie, a fost încheiat Tratatul de la Passarowitz (Požarevač – Serbia). În urma acestui acord, Banatul şi alte teritorii stăpânite de otomani sunt încorporate Casei de Habsburg. Este practic momentul de (re)naştere a Banatului, care a devenit din nou o provincie europeană şi creştină, iar măsurile luate de noua administraţie au reconstruit aproape de la zero această regiune. De atunci a apărut sub titulatura de „ţară de Coroană”, Banatul Timişoarei, Banatul timişan ori Banat, aceasta fiind prima formă de organizare oficială a teritoriului denumit azi Banatul Istoric.
 

Pe aceeaşi tema:

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările