Dezvăluiri despre I.G. Duca la 87 de ani de la asasinare: urmele trecerii prin Vâlcea, în imagini de arhivă FOTO

Dezvăluiri despre I.G. Duca la 87 de ani de la asasinare: urmele trecerii prin Vâlcea, în imagini de arhivă FOTO

I.G. Duca, fost premier al României, asasinat de legionari în Gara Sinaia în 1933 - imagine de colecţie; Foto Adevărul - credit Florin Epure

La finele lunii decembrie se împlinesc 87 ani de la asasinarea primului-ministru I.G. Duca, în Gara Sinaia, de către legionari. A fost al doilea premier din Istoria României ucis în timpul mandatului.

An de an, pe data de 29 decembrie, vâlcenii îi aduc un omagiu omului de stat şi cărturarului I.G. Duca, premierul care şi-a legat destinul de acest judeţ, fiind înmormântat la Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Urşani - Horezu.
 
Şi în acest an, liberalii care-i cinstesc memoria se vor ruga la mormântul său.
 
Ce îl leagă pe I.G. Duca de vâlceni, ce a făcut acesta pentru locuitori, în tinereţe, când a lucrat la Tribunalul din Râmnicu Vâlcea, iar apoi şi-a construit o casă de vacanţă la Măldăreşti, unde va poposi inclusiv familia regală, ce amintiri îl leagă de Regina Maria şi multe altele a dezvăluit în exclusivitate pentru „Adevărul”, directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure. Istoricul ne-a pus la dispoziţie şi o serie de imagini de colecţie, din arhiva sa personală, o dovadă în plus a legăturii dintre I.G. Duca şi ţinuturile Vâlcii.
 
 
 

„S-a ataşat de Valea Luncavăţului”

 
Se cunosc o serie de amănunte despre realizările marelui om de stat I.G. Duca din perioada în care a fost prim - ministru al României, precum şi modul mişelesc în care a fost asasinat, la finele anului 1933 în Gara Sinaia, de către legionari, dar nu se ştiu prea multe lucruri despre legătura sa cu judeţul Vâlcea, unde îşi doarme acum somnul de veci. 
 
„S-a ataşat foarte mult de un anumit loc de pe Valea Luncavăţului, în apropierea oraşului Horezu. Marele om politic şi de stat liberal se odihneşte în liniştea satului Urşani, în pronaosul ctitoriei vătafului de plai Ioan Popescu-Urşanu”, menţionează istoricul Florin Epure.
 
Aici a fost reînhumat, la 6 mai 1934, trupul neînsufleţit al fostului prim-ministru I.G. Duca, nu departe de pitoreasca culă de la Măldăreşti, din judeţul Vâlcea, aflată la 4 km de oraşul Horezu, parte din „Complexul Muzeal Măldăreşti” care cuprinde culele Greceanu şi Duca, precum şi Casa Memorială I.G. Duca. 
 
Nu multă lume ştie că după asasinarea sa, la 29 decembrie 1933, I.G. Duca a fost înmormântat la Bucureşti, şi abia în anul următor trupul său neînsufleţit a fost adus la Vâlcea.
 

Detalii neştiute de la reînhumare: ministrul Franţei, la Urşani - Horezu

 
Despre acele vremuri şi despre cum s-au derulat lucrurile, aşa cum reies acestea din documentele, memoriile şi cărţile consultate, prof. dr. Florin Epure ne dezvăluie: „De la gara Băbeni, «cortegiul compus din carul mortuar si din nenumărate automobile, sosite din toate colţurile ţării», a trecut prin satele Frânceşti, Genuneni, Foleşti, Tomşani, Măldăreşti, Horezu, până la Biserica Urşanilor. Sicriul de bronz a fost apoi aşezat pe un pat de brad acoperit cu tricolor. În jurul acestuia s-au aşezat colonelul Râmniceanu, din partea regelui, maiorul Merişanu din partea reginei, Dinu Brătianu, preşedintele PNL, Gheorghe Tătărescu, primul ministru al ţării şi contele Hautelocque, ministrul Franţei la Bucureşti, din partea corpului diplomatic străin din România. Întreaga suflare a satelor din zonă a salutat pentru ultima oară pe cel care le-a fost «un bun prieten şi protector»”, povesteşte istoricul despre cei care s-au aflat la reînhumarea din Vâlcea.
 
Reînhumarea lui IG Duca în Horezu - Vâlcea - sicriul lui Duca în faţa Bisericii de la Urşani - imagine de colecţie Foto Adevărul - credit Florin Epure

 

Sicriul, purtat de opt mocani în straie de sărbătoare de la stânele Vaideenilor

 
Despre cum a fost întâmpinat de către „norod” cortegiul funerar, specialistul aminteşte: „La Urşanii Horezului, «în vârful dealului, într-o aşezare minunată de unde se deschid încântătoare privelişti ale plaiului Horez, acolo unde sufletul de artist al lui I.G. Duca şi-a căutat şi găsit loc de odihnă, lângă bisericuţa modestă, aştepta cu inima strânsă altă mulţime, de copii de şcoală, de orăşeni veniţi de la mari depărtări, pentru a însoţi la groapa de veci pe marele bărbat de stat Ion G. Duca». La poarta bisericii «primesc, pe braţele lor vânjoase, sicriul cu moaştele scumpe cei opt mocani şi voinici coborâţi în strae de sărbătoare de la stânele Vaideenilor»”, rememorează acele clipe directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea.
 
Aceeaşi sursă ne mai spune că: „Ceremonia a continuat cu «un serviciu religios în cea mai simplă si impresionantă atmosferă de religiozitate si de pietate, săvârşit de doi preoţi de la ţară, cu răspunsurile corului seminarului din Râmnic»; admirabil ansamblu muzical, în prezenţa familiei zdrobită de durere, a membrilor guvernului, a fruntaşilor politici, a prietenilor mari şi mici rămaşi neconsolaţi de pierderea regretatului Ion Gheorghe Duca ucis în împrejurările ştiute”, ne mai dezvăluie prof. dr. Florin Epure.
 

„De sub lespedea de marmură, va izvorî întotdeauna o rază de lumină”

 
Specialistul menţionează şi legătura dintre fostul premier al României şi un bun prieten, prefect al judeţului Vâlcea în acele vremuri şi cuvintele frumoase pe care acesta le-a spus la adresa lui I.G. Duca la reînhumarea de la Urşani - Horezu: „Prefectul Eugen Băcescu, hurezean de origine, în cuvântul său arăta: «Cum să nu-l plângem, când ştim cât de strâns îşi legase întreaga lui simţire, pentru oamenii şi pitorescul acestui plai, cât de adânc vibra când, după zile de zbucium, din mijlocul zgomotos al Bucureştiului se refugia la Măldăreşti, în acest colţ minunat de ţară, pe care îl găsea fără seamăn în lumea largă şi unde îşi deschidea sufletul, respira liber, şi astfel, în mijlocul naturii fermecătoare, îşi afla liniştea şi mulţumirea sufletească deplină, uitând complet de mizeriile vieţii politice». La încheiere, prefectul de Vâlcea a spus: «Iar pentru aceste generaţii, de sub lespedea de marmură, din biserica Urşani, unde Ion G. Duca va dormi somnul veşniciei, izvorăşte azi, va izvorî mâine, va izvorî întotdeauna, o rază de lumină, care va evoca de-a pururi porunca unei credinţe sfinte şi destinelor împlinite şi pilda unei vieţi nestinsă şi eternă, în gloria şi în învăţămintele ei»”, aminteşte istoricul cuvintele prefectului de Vâlcea de la acea vreme.
 
Mormântul marelui om de stat I G Duca - fost premier al României asasinat de legionari - de la Biserica Urşani - Horezu din Vâlcea Foto Adevărul - credit Florin Epure

 

I.G. Duca a făcut cunoştinţă cu ţinuturile Vâlcii şi locuitorii încă din tinereţe, atunci când, „întors de la Paris, în toamna anului 1902, a fost repartizat ajutor de judecător la Tribunalul din Râmnicu Vâlcea, plasa Horezu. Despre împrejurările în care a ajuns tânărul Duca pe meleaguri vâlcene, prietenul său, Dumitru Drăghicescu, îşi amintea: «Venit în ţară, Duca trebuise să ocupe un post în magistratură. Întâmplarea a făcut ca, în acel moment, să fie libere două posturi de ajutor de judecător, din care unul la Râmnicul Vâlcea. Având în vedere că eu şi Dragu eram vâlceni, Duca a ales postul de la Râmnicul Vâlcea»”, aminteşte istoricul.

 

 

Cum a intrat Duca în posesia Culei Măldăreşti

 
Acesta dezvăluie şi cum i-a ajutat omul de stat pe vâlceni, dar şi cum a ajuns să cumpere cula care avea să-i poarte mai târziu numele: „La Măldăreşti, a sprijinit constituirea obştii de cumpărare a pământului de către sătenii din localitate, împrumutându-i cu banii necesari şi acceptând ca, în timp ce fiecare dintre aceştia primea între 5 şi 10 hectare de teren, lui să-i revină numai două hectare în jurul unei cule părăsite pe care o va cumpăra la licitaţie. Fascinat de acest loc mirific, în anul 1912 finaliza de construit o casă de vacanţă care avea să fie vizitată de numeroşi politicieni, dar şi de familia regală”, menţionează istoricul.
 
Este vorba despre imobilul cunoscut astăzi sub numele de Casa Memorială I. G. Duca, parte din Ansamblul Muzeal „Culele Măldăreşti”: „Construcţia reflectă, prin dimensiuni şi amenajare, bunul gust şi modestia unui om care, deşi ajuns un important om politic, a reuşit să păstreze în tot ce a făcut simţul măsurii”, menţionează prof. dr. Florin Epure. 
 
Casa de vacanţă a fost proiectată de arhitectul Alexandru Ştefănescu şi are un singur nivel şi un cerdac în stil românesc pe toată lungimea faţadei. Însă cula care-i poartă numele a fost construită în anul 1812 de Gheorghiţă Măldărescu, fiul lui Gheorghe Măldărescu, ctitorul Culei Greceanu. A cumpărat-o în 1907. Complexul face acum parte din Patrimoniul Cultural Naţional prin clădirile sale tipice arhitecturii civile din Oltenia, alături de peste 3000 de obiecte etnografice de mare valoare: port, textile, lemn, ceramică, obiecte ce au aparţinut familiei Duca.
 

Regina Maria şi vizitele la casa de la Măldăreşti şi Horezu

Povestind despre personalităţile care au trecut pragul acestei case, istoricul o menţionează şi pe Regina Maria care „a consemnat, în memoriile sale, vizitele de la reşedinţa sa de la Măldăreşti şi împrejurimi. La 27 iulie 1915, Regina Maria îşi vizitează prietenul la Măldăreşti şi apoi merg împreună la Hurezi, unde a lăsat o semnătură autografă în «Registrul vizitatorilor»...” 
 
Regina Maria şi Nadia Duca, soţia fostului premier I.G. Duca la doi ani după moartea acestuia în curtea casei de la Măldăreşti - Vâlcea - imagine de colecţie Foto Adevărul - credit Florin Epure
 
Nu a fost singura vizită regală, mai spune istoricul vâlcean: „O altă vizită, făcută în iulie 1922, este consemnată chiar de Regina Maria. Însoţită de regele Ferdinand şi de principesa Ileana au plecat la Sinaia, de unde au făcut o frumoasă călătorie pe Valea Oltului. Cu acest prilej, au ajuns la casa lui I.G. Duca, după care au vizitat Horezul, iar în zilele următoare biserica «Dintr-un lemn».  La 27 septembrie 1926 - cu două-trei zile înaintea plecării în SUA - Regina Maria vizitează din nou Vâlcea, fiind însoţită de principesa Ileana. Din Gara Băbeni, se deplasează cu maşina, pe lângă mănăstirea „Dintr-un Lemn”, până la Cula Duca de la Măldăreşti, şi, imediat, spre frumosul Horez. O fotografie de arhivă îi arată pe Regina Maria şi pe I.G. Duca în curtea Mănăstirii Hurezi. Ultima vizită a Reginei, la Măldăreşti, are loc în anul 1935. O imagine de epocă ne-o arată pe Regina Maria stând, pe scările casei, alături de Nadia, soţia defunctului I.G. Duca. Casa de la Măldăreşti a fost oaza de linişte şi de inspiraţie a marelui om politic liberal”, mai spune prof. dr. Florin Epure.
 

I.G. Duca, donaţia pentru «Monumentul Independenţei»

 
Măldăreşti nu este singurul loc din Vâlcea, unde marele om politic şi-a lăsat amprenta: „Indiferent de parcursul său politic, el a continuat să păstreze legăturile cu judeţul Vâlcea. Puţină lume ştie că I.G. Duca este printre cei care au donat bani pentru construirea «Monumentului Independenţei» de la Râmnic, alături de Vintilă Brătianu şi Alexandru Marghiloman. În 23 iunie 1935, vâlcenii i-au inaugurat lui Duca o statuie în Parcul «Mircea cel Bătrân» din Râmnicu Vâlcea, care avea să fie distrusă de legionari. Un bust al marelui om politic a fost dezvelit, în acelaşi parc, în anul 2008, de către membrii organizaţiei liberale din Vâlcea. Un altul, a fost dezvelit în curtea Bisericii de la Urşani, în anul 2003, relocat în părculeţul din centrul Horezului, lângă „Biserica din Târg“. Bulevardul care străbate Râmnicul, de la Sud la Nord (Calea lui Traian de astăzi - n.r.),  i-a purtat numele omului politic liberal, De asemenea, o stradă şi Şcoala Primară din Băile Govora, Şcoala Nr. 2 şi Spitalul „Vechi” din Râmnic, chiar şi localitatea vâlceană Măldăreşti, s-au numit «I.G. Duca», în perioada interbelică”, ne mai dezvăluie directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea.
 

„Nu mă voi despărţi niciodată de acest judeţ”

 
Legat de locul de pe Valea Luncavăţului - Horezu de care Duca s-a legat atât de mult, istoricul aminteşte cuvintele marelui om de stat despre aceste plaiuri: „Nu mă voi despărţi niciodată de acest judeţ şi, precum nu am pregetat să întrebuinţez toată munca şi influenţa mea ca deputat şi ca ministru, pentru a ajuta la înaintarea acestui judeţ, tot astfel voi face-o şi de acum înainte”, spunea I.G. Duca.
 
De aceea, în fiecare an, în ziua de 29 decembrie, „liberalii vâlceni îi aduc un omagiu la Biserica ”Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Urşani - Horezu. Ei vin să-i aducă recunoştinţa lor şi să înalţe o rugă la Cer pentru liniştea sufletului marelui dispărut. Şi în acest an, evenimentul comemorativ va avea loc, cu o participare mult redusă din cauza pandemiei, cu respectarea recomandărilor epidemiologice şi cadrul legal. La ora 10:30 va avea loc slujba de pomenire. După serviciul divin se vor depune coroane de flori la bustul din centrul oraşului Horezu, la ora 11:00”, ne-a mai împărtăşit prof. dr. Florin Epure, directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea. 
 

Vă recomandăm să mai citiţi: 

 
 
 
 
 
 
 
 

I G Duca fost premier al României asasinat de legionari în Gara Sinaia în 1933 - imagine de colecție Foto Adevărul - credit Florin Epure

Imagini din aceeasi galerie
  • I G Duca fost premier al României asasinat de legionari în Gara Sinaia în 1933 - imagine de colecție Foto Adevărul - credit Florin Epure
  • Reînhumarea lui IG Duca în Horezu - Vâlcea - sicriul lui Duca în fața Bisericii de la Urșani - imagine de colecție Foto Adevărul - credit Florin Epure
  • Regele Carol al II-lea și primul ministru IG Duca la Măldărești - Vâlcea - imagine de colecție Foto Adevărul - credit Florin Epure
  • Regina Maria și Nadia Duca soția fostului premier IG Duca la doi ani după moartea acestuia în curtea Mănăstirii Hurezi - Vâlcea - imagine de colecție Foto Adevărul - credit Florin Epure
  • Regina Maria și premierul României I G Duca în curtea Mănăstirii Hurezi - Vâlcea - imagine de colecție Foto Adevărul - credit Florin Epure
  • I G Duca fost premier al României asasinat de legionari în Gara Sinaia în 1933 - imagine de colecție Foto Adevărul - credit Florin Epure
  • IG Duca pe catafalc după asasinarea sa în 1933 în Gara Sinaia - Imagine de colecție Foto Adevărul - credit Florin Epure
  • Biserica Urșani - Horezu din Vâlcea - locul unde se află mormântul marelui om de stat I G Duca fost premier al României asasinat de legionari Foto Adevărul - credit Florin Epure
  • Mormântul marelui om de stat I G Duca - fost premier al României asasinat de legionari - de la Biserica Urșani - Horezu din Vâlcea Foto Adevărul - credit Florin Epure
  • Casa Duca din Complexul Muzeal Măldărești - Vâlcea construită de marele om de stat I G Duca și vizitată inclusiv de familia regală Foto Adevărul - credit Florin Epure
  • Cula Duca din Măldărești - Vâlcea cumpărată în 1907 de marele om de stat I G Duca - imagine din 1909 Foto Institutul Național al Patrimoniului
  • Cula Duca din Măldărești - Vâlcea cumpărată în 1907 de marele om de stat I G Duca - imagine din 1909 Foto Institutul Național al Patrimoniului
  • Statuia lui IG Duca în 1935 în Parcul Mircea cel Bătrân din Râmnicu Vâlcea dată jos de legionari Foto Adevărul - credit Florin Epure
  • Cula Duca din Măldărești - Vâlcea cumpărată în 1907 de marele om de stat I G Duca  Foto Adevărul
  • Cula Duca din Măldărești - Vâlcea cumpărată în 1907 de marele om de stat I G Duca  Foto Adevărul
  • Cula Duca din Măldărești - Vâlcea cumpărată în 1907 de marele om de stat I G Duca  Foto Adevărul
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările