Soluţia simplă de a păcăli traficul infernal din Bucureşti: timpul de deplasare la job s-ar reduce la jumătate

Soluţia simplă de a păcăli traficul infernal din Bucureşti: timpul de deplasare la job s-ar reduce la jumătate

Legislaţia rutieră românească este confuză în privinţa vehiculelor pe două roţi

Capitala României este al treilea oraş din lume şi primul din Europa în privinţa blocajelor înregistrate în trafic, conform clasamentului anual realizat de compania olandeză de sisteme de navigaţie TomTom. Potrivit aceluiaşi studiu, şoferii bucureşteni pierd la volan 27 de zile dintr-un an, adică 218 ore.

Ştiri pe aceeaşi temă

La nivel mondial, Bucureştiul a fost depăşit din punct de vedere al blocajelor în trafic doar de Bangkok, Mexico City, fiind urmat de Jakarta, Moscova, Chongqing, Istanbul şi Sankt Petersburg.

În acest context, marile capitale ale lumii au început să ia măsuri pentru decongestionarea traficului. Este cunoscut deja că Londra a introdus taxe pentru şoferii care vor să circule cu turismele în centrul localităţii, în Luxemburg transportul public este gratuit din această toamnă, iar în Manila şi Mexico a fost interzis accesul unor maşini în zonele aglomerate în anumite zile ale săptămânii. În Bucureşti, autorităţile încă nu au găsit o soliţie.

În sprijinul lor, un grup de români pasionaţi de motoare, împreună cu The Bike Hub, au demarat un proiect comunitar de mobilitate urbană cu un scop unic declarat: diminuarea timpului petrecut în traficul bucureştean.

Proiectul Mobilitate Urbană a fost demarat în vara acestui an. Au fost folosite şase scutere şi sase maşini pentru a calcula timpii petrecuţi în trafic de un scuter în comparaţie cu o maşină pe aceeaşi distanţă şi în acelaşi moment al zilei FOTO Cristian Petrache

În cât timp ajungi la serviciu dacă foloseşti un scuter în locul unei maşini

”Proiectul a fost demarat în vară şi am început cu un studiu prin care au fost măsurate coordonatele de deplasare ale vehiculelor prin Bucureşti. Pentru preluarea datelor au fost folosite dispozitive care te localizează în trafic şi, în caz de accident, sună singure la 112 şi trimit coordonatele. Noi le-am utilizat ca să preluăm datele din trafic. Am avut şase scutere şi şase maşini care au umblat două săptămâni prin Bucureşti şi au cronometrat cât timp face o maşină şi cât un scuter pe acelaşi traseu şi la aceeaşi oră. Rezultatul a fost că aceeaşi distanţă a fost parcursă cu scuterul în 20 de minute, iar cu maşina în 44 de minute. Acestea sunt valorile medii ale unor trasee din Bucureşti, cele mai umblate de şoferi”, a declarat Ştefan Leonte, un tânăr originar din Ploieşti, unul dintre iniţiatorii proiectului.

Studiul a reliefat avantajele folosirii unui scuter într-un oraş aglomerat aşa cum este Bucureştiul. Măsurătorile au comparat consumul de combustibil, viteza medie de deplasare, cost de utilizare, costul de carburant, cost pentru parcare, RCA, rovignetă, impozit anual şi cost de depreciere la un autoturism şi la un scuter. Rezultatul este clar în avantajul autovehiculului pe două roţi.

Potrivit acestei cercetări, în Bucureşti, un scuter se deplasează cu o viteză medie de 30 de km/h în timp ce, în cazul autoturismului, viteza medie este de 11 km/h.

Consumul mediu de carburant pentru un scuter este de 3,5%, în timp ce în cazul unui autoturism consumul este de 10%.

Rezultatele studiului

Costul de utilizare la 10.000 de kilometri este de 1.055 de euro pentru un scuter şi 3.460 de euro pentru o maşină.

  • RCA – 53 de euro pentru un scuter şi 191 de euro pentru o maşină;
  • Impozitul anual pentru un scuter este de 17 euro, iar pentru o maşină 38 de euro;
  • Cost parcare pentru un scuter este 0, iar pentru o maşină este de 106 euro;
  • Cost rovignetă pentru un scuter este 0, iar pentru maşină este 24 de euro;
  • Cost depreciere pentru un scuter este de 600 de euro, iar pentru o maşină 2000 de euro;
  • Cost carburant pentru un scuter este de 385 de euro, iar pentru o maşină este de 1100 de euro.

Un mare beneficiu al folosirii unui scuter în traficul unei mari aglomerări urbane este diminuarea poluării. Acelaşi studiu a reliefat faptul că emisiile de CO2 sunt mult mai mici în cazul scuterului decât în cel al maşinii. Astfel, cantitatea de CO2 emisă la un kilometru parcurs de un scuter este de 65g, în timp ce o maşină produce 144g CO2/km.  

Ştefan Leonte precizează că proiectul urmăreşte trei aspect. În primul rând urmăreşte schimbara mentalităţii şoferilor care nu pot accepta că pot merge la serviciu, îmbrăcaţi ca atare, dar deplasându-se cu scuterul. În al doilea rând, se urmăreşte educarea şoferilor de scuter pentru a-i determina să folosească echipamente de siguranţă omologate. Nu în ultimul rând iniţiatorii proiectului vor să determine autorităţile abilitate să schimbe legislaţia rutieră care prezintă o serie de lacune în ceea ce priveşte circulaţia pe străzile din România cu un scuter. De exemplu, susţine Ştefan Leonte, în legislaţia rutieră din România nu este reglementată modalitatea transportului unui copil sub 12 ani pe un scuter.

”Autorităţile trebuie să înţeleagă că există dispozitive, asemănătoare scăunelelor pentru bicicletă, care pot fi ataşate la scuter. Acestea sunt folosite în alte ţări din Europa cu succes pentru transportul copiilor la şcoală, de exemplu, pentru că sunt sigure, evident cu obligativitatea ca un copil să fie echipat şi cu întreg echipamentul de protecţie, inclusiv o cască omologată”, a explicat Ştefan Leonte.

Acesta a adăugat că din legislaţia rutieră românească lipsesc aspecte referitoare la poziţionarea scuterelor la semafor sau cum poate cicula un astfel de vehicul printre coloanele de maşini care staţionează.

Ştefan Leonte, unul dintre iniţiatorii proiectului

”În alte ţări din Europa, există două linii de oprire în dreptul semaforului, iar prioritate au scuterele şi motociletele. O zonă, care este haşurată şi prezintă un semn de motocicletă, este exact lângă semafor. Acolo nu au voie să staţioneze maşinile, este special rezervată pentru scutere şi motociclete. Maşinile staţionează la stop dincolo de această zonă haşurată. La noi nu există aşa ceva prevăzut în legislaţie. În România nu există nici măcar o prevedere clară cu privire la modalitatea în care se poate împărţi drumul astfel încât maşinile aflat pe banda 1 să stea cât mai aproape de bordură, iar cele de pe banda doi, cât mai aproape de axul drumului, astfel încât să lase un culoar suficient de mare pentru a putea trece o motocicletă sau un scuter. Strecuratul printre maşini este la mica învoială, la limita legii, iar un scuterist depinde de cum poate să interpreteze legislaţia un poliţist”, a concluzionat Ştefan Leonte.

Folosirea mijloacelor de transport alternative măcar în perioada în care vremea permite acest lucru, reprezintă, pentru moment, singura soluţie pentru decongestionarea traficului din Bucureşti este concluzia iniţiatorilor proiectului. Este mult mai ieftin, mult mai rapid şi mai puţin poluant. Într-o primă fază, iniţiatorii proiectului vor realiza un proiect de lege pe care îl vor lucra împreună cu jurişti din cadrul Primăriei Capitalei şi apoi trimis în Parlamentul României.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: