Salina Slănic îşi depune candidatura pentru construcţia în subteran a unui centru de cercetări cosmice

Salina Slănic îşi depune candidatura pentru construcţia în subteran a unui centru de cercetări cosmice

Salina Slănic ar putea deveni un loc important pentru comunitatea ştiinţifică din întreaga lume. FOTO: Adevărul

„Reţeta“ şi „ingredientele“ Universului ar putea fi descoperite chiar în Salina Slănic, cea mai mare salină din Europa. Investiţia în proiect ar fi una uriaşă

Ştiri pe aceeaşi temă

De peste 5 ani, fizicienii de la Universitatea Bucureşti sunt parteneri, împreună cu cercetători din alte şase ţări din Europa şi 43 de centre universitare într-un mega-proiect, numit „LAGUNA“ (un acronim pentru „Large Apparatus studying Grand Unification and Neutrino Astrophysics“).

Proiectul îşi propune demonstrarea teoriilor privitoare la apariţia Universului, prin experimente şi cercetări desfăşurate de cele mai strălucite minţi de fizicieni din Europa. Pentru aceasta, însă, pentru început, este nevoie de construcţia a trei mega-detectoare, dar şi a unor sisteme de măsurare de mare sensibilitate, în locuri care nu au fost stabilite încă.

Un astfel de loc poate fi Salina Slănic, iar România îşi va depune în luna februarie candidatura, la Hamburg, pentru câştigarea unui proiect prin care cel puţin unul dintre megadetectoarele din proiect să fie amplasat în subsolul oraşului din Prahova.

Cele trei megadetectoare sunt, de fapt, bazine imense, umplute fie cu argon lichid, fie cu petrol, cu capacităţi de la 50.000 până la 100.000 de tone. Spaţiul mare excavat în Salina Slănic ar putea fi un argument decisiv în amplasarea unui astfel de megadetector în subteran. De asemenea, salina este foarte „curată“ din punct de vedere radioactiv, fapt demonstrat de numeroasele cercetări care se desfăşoară la Slănic din 2008, într-un mini-laborator.

Un rezultat cert va fi dat de UE cel mai târziu în 2014

În competiţie sunt, însă, şi laboratoare subterane din Anglia, Franţa, Spania, Italia, Polonia şi Finlanda, această ultimă ţară fiind declarată câştigătoare iniţială a proiectului. S-a retras, însă, din cauza costurilor enorme ale investiţiei.

În februarie, ţările participante îşi vor depune din nou candidatura. „Nu este exclus ca Finlanda să revină asupra deciziei, dar la fel de bine putem fi noi câştigători. Vom afla acest lucru cel mai probabil în 2014 pentru că o hotărâre presupune o analiză strictă din partea Uniunii Europene“, ne-a spus Alexandru Jipa, profesor universitar la Catedra de Fizică atomică şi nucleară la Universitatea din Bucureşti, cunoscător apropiat al fenomenului şi unul dintre cercetătorii implicaţi direct în acest proiect.

Potrivit profesorului Jipa, investiţia în proiect ar putea fi cuprinsă între 900 şi 1.600 de milioane de euro, bani care vor veni atât din partea Uniunii Europene cât şi din partea statului român.

Dacă am reuşi să aducem un detector la Slănic sau măcar părţi din sistem ar fi extraordinar. Fiind vorba despre o investiţie derulată pe parcursul a mulţi ani, am putea să facem plăţi eşalonate“, a spus şi secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, Tudor Prisecaru, venit joi la Ploieşti pentru o informare publică pe tema posibilului proiect din salină.

De altfel, subiectul a suscitat foarte mult interes în Ploieşti săptămâna aceasta, dată fiind valoarea foarte mare a proiectului internaţional, dar şi a unor veşti, venite din partea autorităţilor judeţene care au anunţat câştigarea proiectului, deşi acest lucru nu s-a întâmplat încă.

Joi, autorităţile locale şi centrale şi-au exprimat, la Ploieşti, speranţa ca acest proiect să fie câştigat de România şi sunt în aşteptarea unei decizii favorabile de la autorităţile europene.

Protonii şi neutrinii

Cel mai mare megadetector din proiectul LAGUNA, de 100.000 de tone, umplut cu argon, va putea măsura, de exemplu, durata de viaţă a protonului, o particulă despre care se presupune că are o vârstă mai mare decât Universul şi probarea teoriei, nedemonstrată încă, privind posibilitatea ca acesta să se dezintegreze sau nu.

De asemenea, unul din scopurile proiectului este şi studierea misterioasei particulei neutrino, foarte greu de detectat în condiţii normale, dar care poate fi „văzută“ de detector.

„Vom şti dacă Universul este într-o continuă expansiune şi răcire sau, dimpotrivă, dacă este fluctuant, şi poate reveni la acel punct iniţial din care s-a produs extinderea. Vom şti, dacă, într-o formă sau alta, ne vom regăsi peste câteva miliarde de ani. Sau nu“, a mai spus profesorul Alexandru Jipa.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările