Povestea accidentului rutier al Elenei Ceauşescu ţinut la secret de autorităţile comuniste. „Şoferul a avut vreo zece coaste rupte, iar pe ea a trăsnit-o rău“

Povestea accidentului rutier al Elenei Ceauşescu ţinut la secret de autorităţile comuniste. „Şoferul a avut vreo zece coaste rupte, iar pe ea a trăsnit-o rău“

Elena Ceauşescu a fost grav rănită într-un accident rutier FOTO Arhiva online a comunismului românesc

În 1979 românii au fost la un pas să o piardă pe prima doamnă a ţării. Elena Ceauşescu (1916 - 1989), soţia preşedintelui comunist Nicolae Ceauşescu, a fost victima unui accident rutier petrecut în Bucureşti. Evenimentul nu a fost consemnat în documente oficiale, deşi atât Elena Ceauşescu cât şi şoferul maşinii au fost grav răniţi.

Totuşi gura lumii nu a putut fi închisă, astfel că în jurul întâmplării s-au ţesut legende urbane alimentate de la o persoană  la alta cu amănunte picante mai mult sau mai puţin adevărate.

Se vorbea că Elena Ceauşescu, atunci în vârstă de 63 de ani, a avut coastele şi ambele picioare zdrobite, că a avut răni puternice în zona feţei, motiv pentru care nu va mai apărea niciodată în public, ba chiar că a fost transportată de urgenţă la Moscova pentru a fi tratată de medicii ruşi.

„Spitalul ar fi împânzit de agenţi“

Evenimentul a trezit şi atenţia serviciilor secrete străine prezente în România. Detalii despre traumele suferite de soţia preşedintelui comunist s-au păstrat în câteva note secrete ale Departamentului de Stat al SUA, publicate de wikileaks.com.

„Există zvonuri temeinice în Bucureşti că Elena Ceauşescu a fost implicată într-un accident auto sâmbătă seara, în 20 octombrie. Se spune că ar fi fost rănită şi a fost internată la Spitalul Elias. Spitalul ar fi împânzit de agenţi de securitate. Am notat că doamna Ceauşescu nu a mai apărut în public în weekend“, informa, în 22 octombrie 1979, o notă secretă a Departamentului de Stat al SUA. Notele informative nu redau totuşi nimic concret despre accidentul primei doamne, ci menţionează doar starea de spirit din Bucureşti cu privire la acest eveniment. „(…) Nu a mai apărut în public din 17 octombrie. Nu mai este nevoie să spun că nu există nicio menţiune a «accidentului» în presa românească“, arăta o altă notă informativă, din 30 octombrie 1979, a Departamentului de Stat al SUA.

Mărturiile chirurgului

Valeriu Zaharia (76 de ani), fost şef al secţiei de neurochirurgie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, era în anul 1979 rezidentul marelui profesor Constantin Arseni, medicul care a examinat-o pe Elena Ceauşescu imediat după accident. În acele zile fierbinţi pentru România, Valeriu Zaharia a avut ocazia să-i fie şofer şi totodată confident profesorului său, care a făcut naveta zile la rând între Spitalul nr. 9, unde lucra, şi Spitalul Elias, unde Elena Ceauşescu a fost internată.

Valeriu Zaharia a povestit pentru „Adevărul“ ce s-a întâmplat în realitate în acele zile. Elena Ceauşescu se afla în maşină împreună cu şoferul ei şi se îndrepta spre castelul Peleş din Sinaia, acolo unde Nicolae Ceauşescu întâlnea o delegaţie străină. Accidentul s-a petrecut la ieşirea din Bucureşti spre Ploieşti, în dreptul Zoo Băneasa. A fost un eveniment rutier banal, de genul „faţă-spate“, între doi participanţi în trafic, provocat de nepăstrarea distanţei regulamentare de către şoferul maşinii oficiale. Impacatul a fost violent totuşi, susţine medicul Valeriu Zaharia. Elena Ceauşescu, care stătea pe bancheta din spate, a suferit un traumatism cranian, cu pierderea conştienţei, iar şoferul un traumatism toracic.

„Ştiu că au lovit din spate o maşină înmatriculată în judeţul Neamţ şi, de aici, au apărut zvonuri că a lovit-o un neamţ. Nu era nimic adevărat, era din Piatra Neamţ, nu vreun german. Şoferul Elenei Ceauşescu a avut vreo zece coaste rupte, iar pe ea a trăsnit-o rău. A fost în comă“, îşi aminteşte dr. Zaharia.

Dr. Valeriu Zaharia, medic neurochirurg, fost şef secţie Neurochirurgie în Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti. În anul 1979 era rezidentul profesorului Constantin Arseni FOTO Republika

Tramvaiele, interzise în zona spitalului

Elena Ceauşescu a fost transportată imediat la Spitalul Elias, iar autorităţile de atunci au luat măsuri dintre cele mai drastice pentru ca totul să fie ascuns. Străzile din apropierea spitalului a fost împânzite de poliţişti, iar tramvaiele şi maşinile nu mai aveau voie să circule în zonă. „Le era teamă să nu se zdruncine clădirea spitalului şi să o afecteze şi mai rău pe doamna. O măsură exagerată, evident“,  îşi aminteşte medicul Valeriu Zaharia.

Profesorul Constantin Arseni a fost solicitat să vină la Spitalul Elias pentru a examina importantul pacient. „Balaurul“, aşa cum era numit neurochirurgul de rezidenţii săi, a întâmpinat o problemă. Nicuşor Ceauşescu, care avea atunci 25 de ani, nu voia să plece de lângă patul mamei sale, motiv pentru care profesorul a refuzat examinarea amănunţită în prezenţa rudelor. „Se făceau manevre pe care rudele nu le-ar fi înţeles. De exemplu, se putea turna apă rece în ureche pentru a vedea dacă există reflex vegal. Cine ştie cum ar fi interpretat ceilalţi“, expică dr. Zaharia.

Nicuşor, dat afară cu gărzile de corp

Abia când la spital a ajuns şi Nicolae Ceauşescu, chemat de urgenţă de la Sinaia, prima doamnă a putut fi examinată de către profesor, dar nu înainte ca Nicuşor să fie dat afară „de gărzile tovarăşului“. Diagnosticul medicului Arseni a fost favorabil. Pacienta avea doar un traumatism cranian care nu necesita intervenţie chirurgicală, iar recuperarea era sigură.

„Ceauşescu l-a întrebat de trei ori pe Arseni dacă soţia lui scapă, iar profesorul i-a confirmat de fiecare dată. Mi-aduc aminte că Balaurul mi-a mărturisit: «Dragă, eu am fost singurul din România care a avut curaj să-i spună lui Ceauşescu - Domnule preşedinte, du-te şi vezi de treburile ţării, că nevasta dumitale nu are nimic în cap»“, îşi aminteşte Valeriu Zaharia.

Transport secret la Paris

Totuşi Ceauşescu a fost sceptic cu privire la optimismul marelui neurochirurg român. În noaptea care a urmat accidentului, Elena Ceauşescu a fost transferată de urgenţă la Paris, dar nu înainte ca profesorul Arseni să confirme că pacientul poate supravieţui zborului cu avionul. Consultaţia în Franţa a fost necesară pentru că, în acei ani, niciun spital din România nu avea computer tomograf, iar celelalte investigaţii care se puteau face - arteriografie şi ventriculografie - erau foarte riscante. Imediat după accident, două tomografe au fost cumpărate de urgenţă pentru Spitalul Fundeni şi pentru Spitalul nr. 9, la ordinul lui Nicolae Ceauşescu.

Pentru că medicii francezi au confirmat diagnosticul pus la Elias, profesorul Nicoale Arseni a fost răsplătit cu vârf şi îndesat de către familia Ceauşescu. „A fost numit membru în Consiliul de Stat din care făceau parte doar nouă persoane şi a fost numit preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale. În plus a primit o vilă pe strada pictor Nicolae Mirea, maşină, bani. Suma era confidenţială, dar din câte îmi amintesc, Balaurul a primit câte 5.000 de lei în bancnote noi pentru fiecare vizită la patul pacientei. Elena Ceauşescu şi-a revenit după câteva zile, aşa cum apreciase Arseni, şi a rămas o perioadă în convalescenţă“, mai spune medicul Valeriu Zaharia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: