Palatul Justiţiei din Ploieşti, clădire neterminată de 22 de ani. 16 miniştri s-au perindat la conducerea ministerului

Palatul Justiţiei din Ploieşti, clădire neterminată de 22 de ani. 16 miniştri s-au perindat la conducerea ministerului

Şantierul de la noul Palat de Justiţie de la Ploieşti a început în anul 1996 FOTO caploieşti.ro

Ministerul de Justiţie se chinuie de peste 20 de ani să termine construcţia unei clădiri unde să funcţioneze în condiţii decente Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova. Lucrările la Palatul Justiţiei din Ploieşti au început în anul 1996, dar proiectul este departe de a fi finalizat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Palatul Justiţiei de la Ploieşti este al doilea obiectiv ca investiţie derulat de MJ după Palatul destinat instanţelor de judecată din Bucureşti. Lucrările au început în anul 1996, iar proiectul, conform planului inţial, ar fi trebuit finalizat patru ani mai târziu, adică în anul 2000. Aici ar fi trebuit să funcţioneze cele mai importante instanţe din Prahova, Judecătoria Ploieşti, Tribunalul Prahova şi Curtea de Apel Ploieşti.

Marele proiect al MJ din Prahova a început însă cu stângul. Au fost întârzieri la alocarea de fonduri, apoi a urmat falimentul constructorului antamat în primă fază pentru ca în cele din urmă şantierul să fie închis până în anul 2010, când lucrările sunt reluate.

Proiectul se poticneşte din nou. Noile norme europene legate de circuitul justiţiabililor, de traseul pe care trebuie să-l urmeze arestaţii, spaţiile standard destinate sălilor de judecată nu mai corespundeau deloc cu studiul de fezablitate realizat la început, în anul 1996.

În anul 2015, ministrul Justiţiei de atunci, Robert Cazanciuc, anunţa că au fost găsite fonduri pentru redeschiderea şantierului la Palatul de Justiţie din Ploieşti şi că, în cel mult doi ani, lucrările vor fi finalizate. Au trecut patru ani de atunci, iar proiectului se află în acelaşi stadiu.

În prezent, Palatul de Justiţie este finalizat în proporţie de doar 60%, structura de rezistenţă este gata în proporţie de 98%, sistemul de fundaţii şi subsolul în procent de 100%, în timp ce din partea de arhitectură au fost făcute lucrări reprezentând 20% din volumul total, conform informaţiilor furnizate de Curtea de Apel Ploieşti.

”În urmă cu doi ani au fost reluate lucrările de execuţie în baza proiectului tehnic întocmit de S.C. IPCT S.A. Bucureşti, finanţate prin Acordul de Împrumut nr. 4811 - RO încheiat între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ratificat prin Legea nr.205/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Contractul de execuţie a fost încheiat în data de 02.12.2015 de Ministerul Justiţiei cu S.C. Rotary Construcţii S.R.L. Bucureşti, termenul de execuţie a lucrărilor fiind de 18 luni de la data începerii acestora, respectiv 15.01.2016”, conform unui comunicat al Curţii de Apel Ploieşti.

Termenul de finalizare a Palatului de Justiţie Prahova a fost modificat pentru 05.12.2019, dar acest obiectiv nu va putea fi atins, dat fiind întârzierile mari ale lucrărilor.

În această încăpere, situată la subsolul clădirii, funcţionează Registratura, Biroul Relaţii Publice, scanner şi dosar electronic FOTO Diana Frîncu

Odată finalizat, Palatul de Justiţie de la Ploieşti ar trebui să aibă o suprafaţă de aproape 20.000 de metri pătraţi şi cinci etaje, fiind al doilea din ţară ca mărime după cel din Capitală. Clădirea este proiectată să deservească 2.700 de persoane pe zi şi 650.000 pe an. Tot aici ar urma să fie judecate peste 35.000 de dosare anual. În tot acest timp, Curtea de Apel Ploieşti, instanţă care deserveşte trei judeţe: Prahova, Buzău şi Dâmboviţa, funcţionează din anul 1996 într-un spaţiu impropriu, în aripa de nord din clădirea Palatului Culturii. Clădirea nu aparţine MJ, motiv pentru care Curtea de Apel Ploieşti plăteşte o chirie lunară de 1.836 de lei, Consiliului Judeţean Prahova, la care se adaugă o chirie de 5.590 de lei lunar către A&M Arhive Center, unde se află arhiva instituţiei.

La demisolul clădirii unde funcţionează Curtea de Apel Ploieşti este improvizată o arhivă, în dulapuri metalice, amplasate pe un hol FOTO Diana Frîncu

În actualul sediu sunt patru săli de judecată, unde funcţionează Secţia I Civilă, Secţia II Civilă, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal şi secţia Penală unde activează nu mai puţin de 50 de magistraţi. Din lipsă de spaţiu, personalul auxiliar are birouri înghesuite, la demisolul clădirii, iar judecătorii stau şi câte patru în încăperi unde abia dacă încap un dulap şi o masă. Spaţiul este atât de mic încât într-o singură cameră funcţionează Registratura, Biroul relaţii publice, scanner şi dosarul electronic. Pe holurile înguste a fost improvizată o arhivă (dulapuri metalice) unde sunt ţinute dosarele aflate încă în stare de judecată, iar deplasarea grefierilor şi a judecătorilor devine uneori imposibilă.  

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: