Optometrist: „Cea mai mare prostie pe care o puteţi face este să vă ştergeţi ochelarii cu şerveţele «speciale»“

Optometrist: „Cea mai
mare prostie 
pe care o puteţi face este 
să vă ştergeţi ochelarii 
cu şerveţele «speciale»“

Optometristul Mihai Oprea ne arată cum vede un miop FOTO Mihai Oprea

Mihai Oprea (38 de ani) este technician optometrist, iar de la vârsta de 20 de ani, imediat după terminarea studiilor, a intrat ca antreprenor pe piaţa de optică medicală. În cei 18 ani de lucru cu pacienţi de toate vârstele poate să afirme că românii ajung să vină la control abia la doi ani după ce constată că au nevoie să mărească distanţa dintre ochi şi text pentru a putea citi

Ştiri pe aceeaşi temă

„Optimistul din mine îşi doreşte să vii la control de bună voie. Pesimistul din mine ştie că te va aduce timpul. Vino la control până nu vine controlul la tine!“ Acesta este felul sarcastic, dar sincer, prin care tehnicianul optometrist Mihai Oprea, din Bucureşti, subliniază că un control oftalmologic făcut periodic îţi poate salva vederea.  În plus, doar un specialist te poate învăţa cum să-ţi alegi corect ochelarii, lentilele şi cum să le îngrijeşti fără să ajungi scalvul produselor care promit mult, dar fac doar rău.

   „Weekend Adevărul“: Care este diferenţa dintre un oftalmolog, un optometrist şi un optician?

Mihai Oprea: Opticianul este specialistul care montează lentilele în ramă şi face recomandarea referitoare la ce rame ţi se potrivesc în funcţie de forma feţei, ce lentile sunt mai potrivite pentru viciul tău de refracţie. El te ajută să-ţi alegi ramele care ţi se potrivesc cel mai bine şi te ajută să-ţi alegi cea mai bună variantă de lentilă ţinând cont de stilul de viaţă, mediul de muncă, tipul de activitate. Dau un exemplu: sunt pacienţi de 40 de ani care îşi fac ochelari doar pentru citit, doar că ei, în realitate, nu doar citesc cu ochelarii aceia, adică nu doar privesc la distanţa de citit, la 35 de centimetri, cât ar trebui, ci se uită şi la un monitor de calculator, care este la o distanţă de 50 de centimetri, discută cu un client peste o masă care este la un metru. Pentru că poartă ochelari calculaţi pentru distanţa de 35 de centimetri şi privesc prin ei la 80 de cm sau la un metru, ajung să aibă creşteri artificiale de dioptrie. Dacă opticianul nu face o analiză de nevoi, omul vine şi cere ochelari de citit, se alege cu ochelari de citit, dar el stă cu ei la monitor. Dacă ar fi să sintetizăm, opticianul face o analiză de nevoi bazată pe anumite cerinţe estetice din partea clientului şi recomandă un tip de lentilă care va răspunde anumitor activităţi, cerinţelor funcţionale ale clientului.

Mihai Oprea, alături de unul dintre pacienţii săi 

De ce contează atât de mult ca o lentilă să fie adaptată în funcţie de activitatea, de meseria clientului?

Opticianul îţi poate recomanda un anumit tip de lentilă în urma unei analize de nevoi, aşa cum am mai spus. Dacă eşti arhitect, ai un anumit mediu de lucru, dacă eşti bucătar, evident, îţi trebuie o lentilă rezistentă la temepraturi înalte, la aburi, grăsimi, o lentilă care să se cureţe uşor. Dacă eşti arhitect, probabil ai doar un calculator şi ceva praf.

Aşadar nu este suficient să mergem doar la un medic oftalmolog, trebuie să consultăm şi un optician, şi un optometrist atunci când vine vremea să folosim ochelari?

Oftalmologul este în vârful piramidei de specializare din domeniul optic. Toată lumea crede că el are cea mai mare expertiză. Nu este chiar aşa. Oftalmologul este cel care are pregătire pentru patologie. Adică una este să ai 45 de ani, să îmbătrâneşti şi să ai nevoie de ochelari, iar pentru asta te poate ajuta şi un optometrist, şi un oftalmolog. Alta este să ai glaucom şi să ai nevoie de tratament medicamentos sau de intervenţie chirurgicală şi atunci mergi doar la oftalmolog. Concluzionând, opticianul este specialistul ramelor şi lentilelor. El poate să-ţi facă analiza de nevoie, astfel încât să-ţi alegi ochelarii potriviţi mediului de lucru şi distanţelor la care priveşti. Optometristul este specialistul care calculează dioptriile de care ai nevoie. El îţi determină cu acurateţe viciul de refracţie, îţi spune fix ce dioptrii ai, dacă este miopie, dacă este astigmatism şi ce valori ar trebui să porţi pe ochelari.

Ramele din ultem, la modă

Suntem la momentul în care trebuie să ne alegem ramele. Este o modă şi la ramele de ochelari? Ce trebuie să urmărim în alegerea noastră?

De regulă, un ciclu de formă la rame durează cam patru ani. Se iniţiază, se stabilizează în piaţă şi apoi urmează declinul. Treptat, lumea se întoarce la ochelarii metalici şi la ramele subţiri, dar acum se poartă ramele din material plastic, aproape invizibile. Există acum un aliaj care se numeşte ultem, tot din material plastic, dar mult mai subţire. El răspunde nevoii de a avea o ramă compactă, adică fără papuceii care stau pe nas, care se tot pierd, se agaţă în păr, se îngălbenesc sau se înverzesc. La ramele din material plastic sau din ultem, în absenţa acelor perniţe, ochelarii se lipesc direct pe nas, sunt mult mai confortabili, pentru că distribuţia greutăţii ramei se împarte pe o suprafaţă mai mare, nu mai stă doar pe cei doi papucei care se înfig în nas. În plus, aceste rame sunt şi antialergice. Dacă la rama metalică s-ar putea să ai alergie, de la materialul plastic foarte rar se întâmplă aşa ceva.

Evoluţia perniţelor de ochelari din momentul în care le cumpăraţi şi până când ajungeţi să nu vă mai recunoaşteţi ochelarii dacă nu-i spălaţi cu apă şi săpun FOTO Miahai Oprea

Din momentul în care am devenit „ochelarişiti“, ce trebuie să ştim despre îngrijirea ochelarilor?

Ochelarii se spală cu apă şi cu săpun. Asta este important să reţineţi. De exemplu, ochelarii mei de soare îi spăl o dată la câteva zile – dar eu sunt şi foarte tipicar şi am şi grijă de ei. Tratamentele de pe lentile sunt gândite să reziste inclusiv la agenţi corozivi, ca diluantul de vopsea sau acetonă, deci nu or să păţească nimic de la săpun şi apă. Încă ceva ce aud frecvent de la clienţii care au rame metalice. Le este teamă că le ruginesc ramele dacă le spală cu apă. Păi dacă nu ruginesc de la sarea şi de la acidul din transpiraţie, credeţi-mă că nu ruginesc de la pH-ul din apă. Plus că după ce le speli, le ştergi şi nu rămâne apa pe ele.

Ce se întâmplă dacă nu spălăm ochelarii

Soluţiile acestea de curăţare speciale care se găsesc în comerţ nu sunt suficiente? De ce am mai folosi apă şi săpun?

Cea mai proastă decizie pe care poţi să o iei pentru ochelarii tăi sunt şerveţelele umede care se găsesc de cumpărat în magazinele de optică sau să foloseşti spray-uri. În ultima vreme, am văzut la marile centre comerciale nişte indivizi care vând la o tarabă astfel de spray-uri şi spun că fac nu ştiu ce. Aiurea! Dau un exemplu: la spălătoria auto, când te duci să speli maşina, nu bagă nimeni un burete plin de spumă şi se apucă să spele caroseria. Primul lucru pe care îl face este să dea cu jet de apă pentru a înlătura praful şi nisipul de pe maşină. După asta o degresează şi apoi o spumează şi la sfârşit o clăteşte. La fel şi la ochelari. Ai dat praful la o parte cu apă, praful este cel mai fin nisip, da? Dacă tu freci cu un şerveţel umed sau pulverizezi soluţia din spray pe o suprafaţă lucioasă, vei zgâria acea suprafaţă, iar mizeria rezultată o vei împinge între şanţul dintre ramă şi lentilă. D-aia se înverzesc ramele pe margine sau d-aia se îmbâcsesc, pentru că atunci când ştergi cu şerveţelul următoarea dată, iei mizeria de pe margini şi o mai bagi o dată pe mijlocul lentilei. Mizeria de pe lentile este sebumul de pe faţa noastră, fondul de ten, fixativul. Sau ai băut o cola şi au sărit stropi pe lentilă, sau ai discutat cu cineva care vorbea „cu precipitaţii“, sau ţi-a sărit ciorbă pe lentilă, n-are importanţă, se pot întâmpla multe. Dacă nu îi speli, toate astea se află pe ochelari. Deci, în primul rând, înlăturăm praful cu jet de apă, pentru că praful este microabraziv. Apoi, pasul al doilea: folosim săpunul care degresează atât lentilele, cât şi rama. Astfel, lentilele vor fi mult mai clare, grăsimea este înlăturată total şi de pe ramă, şi de pe lentilă. Cine poartă rame din material plastic ajunge după vreun an şi ceva să aibă braţele ramelor albe de sare pentru că sarea din transpiraţie intră în material. Se întâmplă asta pentu că nu-i spală.

Ce săpun putem folosi pentru a spăla ochelarii?

Îi spălăm cu orice fel de săpun, n-are importanţă. Că ai un şerveţel umed în portofel, rucscac pentru că te-ai dus în vârf de munte şi nu ai chiuveta după tine, înţeleg. Că ai un şerveţel în torpedou e altceva, asta e, nu moare lentila dacă o speli de cinci ori pe lună cu şerveţelul umed, dar comportamentul de îngrijire trebuie să fie cu apă şi cu săpun. Aţi avut poate ceas cu curea de piele. Aţi văzut cum miroase după un an cureaua aia? Ceea ce înseamnă că sebumul, produsele cosmetice care staţionează mult pe o suprafaţă o deteriorează, o atacă în timp. Cineva care este obişnuit să-şi spele ochelarii rămâne în contact permanent cu ideea de claritate. Ceea ce înseamnă că, fiind atent tot timpul la claritate, când i s-au zgâriat lentilele sau i s-au schimbat dioptriile în globul ocular, el merge automat la control. Totul porneşte de la cum îţi cureţi ochelarii. Dacă eşti atent să fie totul clar, eşti atent să vezi tu clar, îţi iei lentile bune, te duci la control periodic şi tot aşa. Totul pleacă de la o chestie foarte simplă, de la curăţarea ochelarilor.

Este un gest pe care îl facem frecvent, indiferent dacă vorbim despre ochelarii de soare sau de vedere: ştergem  lentila cu un colţ de haină...

Nu este un gest care ar trebui făcut, în primul rând pentru că pe tricou ai praf, doi la mână pentru că lentilele sunt pline de praf, mai ales dacă vorbim de ochelarii de soare. Când purtăm ochelari de soare se presupune că suntem în stare de relaxare, adică ori la plajă, ori la plimbare, şi ochelarii păţesc cele mai multe atunci. Un singur microcristal de nisip dacă ai pe lentilă şi l-ai prins cu cârpa când îi ştergi şi i-ai nenorocit. Cum suntem cu telefoanele toamna, după ce ne întoarcem de la mare? Au nisip în boxe, trec câteva luni bune până scapi de nisipul din telefon, presupun că toată lumea a păţit treaba asta. Şi la ochelari este la fel, doar că nu ne dăm seama. Aşadar, orice pereche de ochelari, de cea mai bună sau de cea mai proastă calitate, trebuie spălată cu apă şi săpun. ;

„Putem să facem conjunctivită de la murdăria de pe perniţele de la nas ale ochelarilor“

Dacă ramele de ochelari sunt prea mici vor lăsa urme şi vor crea un disconfor după doar o zi de purtare FOTO Mihai Oprea

Unde lăsăm ochelarii atunci când nu-i purtăm la ochi? Există şi în acest caz reguli stricte?

Dacă laşi ochelarii lângă o sursă de căldură – poate i-ai pus pe sobă sau pe un calorifer – fie ţi se deteriorează ramele, fie lentilele. Majoritatea lentilelor sunt făcute acum din sticlă organică, adică din plastic. La ochelarii de soare, dacă sunt lentile polarizate, acestea sunt făcute dintr-un material foarte subţire, au un milimetru grosime. Dacă i-ai lăsat pe calorifer, i-ai terminat! Iarăşi, dacă îi laşi pe bordul maşinii, vara, când în maşină sunt cel puţin 30 de grade, ţi se deteriorează lentilele în special cele polarizate, care sunt făcute din fâşii foarte subţiri – este ca un sandvişi de lentilă şi se exfoliază. Dacă sunt din material plastic, plasticul îmbătrâneşte, pentru că are atâtea cicluri de dilatare-contracţie încât tu, care ţi i-ai luat de bună calitate şi te aştepţi să-i porţi măcar doi ani, o să constaţi că ţi se strică după un an. Se crapă pur şi simplu pentru că ei s-au dilatat şi contractat de câteva ori pe zi. De regulă, ochelarii ar trebui băgaţi ori în torpedou, ori în buzunarele laterale sau în cotieră, în niciun caz să nu fie expuşi direct soarelui, nici măcar dacă se află în toc.

Vorbeam mai devreme despre ochelarii murdari. Mizeria de pe lentile sau de pe ramă poate ajunge în ochi?

Bineînţeles! Acestea sunt cele mai frecvente conjunctivite, în afară de cele sezoniere, de primăvară, provocate de polen sau de praf. Da, putem să facem conjunctivită de la murdăria de pe perniţele de la nas. Perniţele acelea sunt perfect transparente când le cumperi, chiar dacă sunt din plastic sau din silicon. Ele îşi schimbă culoarea cam în şase luni, chiar dacă le speli sau nu. Bineînţeles că se fac mai urâte dacă nu le speli. Una este să ai o perniţă care a devenit din transparentă albă, opacă şi una este să ai o perniţă galbenă sau chiar verzuie. Ele acumulează grăsime, tot felul de spori, inclusiv tot felul de ciuperci. Noi avem anumiţi acarieni de piele care se plimbă, urcă, de-aia şi trebuie spălaţi ochelarii. Ai tot felul de vietăţi pe piele. Ele se înmulţesc pe perniţele acelea, fac o adevărată cultură de bacterii. În spatele lentilei, fiind o temperatură mai mare decât în faţa lentilei, atunci când transpiri şi se evaporă apa, vaporii aceştia, aerul acela cald  care se ridică poate să ducă cu el şi aceşti spori, acarieni şi îi bagă în ochi. Bineînţeles că putem ajunge şi la dermatite! Mai ales la persoanele care ajung să aibă perniţele foarte depărate, strâmbe, şi atunci ochelarii nu mai stau pe nas pe suportul de plastic, se freacă fierul direct pe nas şi te zgârie, faci o microleziune, intră microbii pe acolo şi de acolo migrează şi ai făcut o chestie foarte urâtă. ;

Bratele ochelarilor trebuie să atingă uşor perciunii FOTO Mihai Oprea

Cum alegem corect ochelarii

Cum se aleg ochelarii? Au măsuri aşa cum au hainele, pantofii? Dacă vrem să comandăm online o ramă, după ce ne ghidăm?

La ochelari nu există o dimensiune standard, pentru că asimetriile faciale sunt diferite faţă de asimetriile de la picior. Toată lumea înţelege că un picior nu este egal cu celălalt, dar când le spui că au o ureche mai sus sau o pupilă mai jos, oamenii rămân surprinşi. Înţeleg că mâinile nu sunt egale, că picioarele nu sunt egale, dar când ajung la faţă, li se pare incredibil. Sunt dimensiuni generale. Se măsoară lungimea anoului, a lentilei pe axa orizontală, apoi lungimea braţului şi există lungimea cadrului, adică ceea ce se vede din faţă. O ramă este potrivită în momentul în care, pusă pe faţă, în dreptul perciunilor, deci nu la tâmple sau în colţul ochiului, fix pe linia perciunilor, nici nu strâng, nu se crăcănează braţele, dar nici nu există spaţiu. Doar să atingă uşor. Cum afli treaba asta? Îţi pui o pereche de ochelari la ochi, te duci la oglindă, pui bărbia în piept şi te uiţi peste ochelari. Dacă braţele se crăcănează, rama este mică, dacă există spaţiu în dreptul perciunilor, rama este mare.

Când există asimetrii faciale, cum alegem ochelarii?

Braţele au şi ele o anumită curbură. Iarăşi, majoritatea clienţilor consideră că, dacă intră într-un magazin şi îşi pun o ramă pe faţă care alunecă înseamnă că nu este bună. Nu-i chiar aşa! Braţele acelea sunt din fabrică standard cu o anumită lungime, majoritatea au 140 de mm, mai sunt unele de 145 mm şi unele de 150 mm. E, curbura se personalizează pentru fiecare în parte. Poate ai nevoie să ai curbura aia mai devreme, poate tu ai o lungime de la coluţul ochiului până la curbura din spatele urechii de 143 de mm şi ţi-ai luat un braţ cu o curbură de 140 de mm. Atunci trebuie îndreptaţi şi mutată curbura mai în spate sau căutat un alt braţ, dacă nu se poate face treaba asta. La ochelari se pot face o mulţime de reglaje şi diferenţa dintre un optician bun şi un optician prost fix chestia asta o face. Pentru că majoritatea au devenit vânzători de ochelari, nu opticieni. Se pot regla şi perniţele de la ramele metalice. Ramele metalice sunt cele mai potrivite pentru asimetriile faciale. Dacă ai nasul strâmb, pe o parte o să faci un spaţiu mai mare şi pe cealaltă un spaţiu mai mic, pe când la o ramă din plastic nu se poate face un astfel de reglaj. În cazul ramelor din plastic, se potrivesc din prima sau deloc, referitor la partea frontală, la cadru. La rama din material metalic se reglează şi la nas, şi la braţ. La cea din plastic, se reglează doar la braţ.

La ce trebuie să mai fim atenţi atunci când cumpărăm ochelari?

Lentila nu trebuie să fie nici sub sprâncene şi nici peste sprâncene, trebuie să fie imediat sub sprânceană. Trebuie să se vadă că ai sprânceană, să nu fie acoperită de ramă, dar nici să ţi se vadă sprânceana prin lentilă, că nu ţi-ai luat ochelari pentru sprâncene, ci pentru ochi. Dacă ai sprâncenele băgate în ramă, grăsimea de pe sprâncene o s-o ai tot timpul pe lentile, tot timpul vei fi nemulţumit de lentile. Dacă ai o ramă prea mare în partea de jos, fie o să-ţi facă urme pe faţă şi, după ce că ai cearcăne, mai ai şi urme de la ochelari, fie va fi tot timpul lipită de faţă şi o să ai ramele murdare de fard, mult mai greu de curăţat. Rama trebuie să se sprijine doar pe nas. Nu trebuie să atingă nici partea de sus nici partea de jos, indiferent că e ramă metalică sau din plastic. La cea din plastic, ochelarii trebuie să se sprijine doar pe şaua nazală, la rama metalică, trebuie să stea doar pe pernunţe.

Care este cea mai mare greşeală pe care o fac ochelariştii?

Nici nu ştiu cu ce să încep. Cea mai mare greşeală pe care o fac ochelariştii este că nu se duc la controlul periodic. Dacă ai până în 21 de ani, trebuie să mergi anual, cel puţin, copiii trebuie să meargă din şase în şase luni. Cam pe la 21 de ani se finalizează creşterea corneei şi a globului ocular. Abia atunci poţi să spui că s-au stabilizat dioptriile. Între 21 şi 45 de ani poţi să mergi la maximum doi ani. Cumva plăteşti că nu te-ai dus la timp. Iar după 45 de ani, trebuie să meargă anual. Odată ce ţi s-au pus dioptriile, nu rămân aceleaşi până la finalul vieţii. Cresc sau scad. ;

 

CV

Antreprenor de la 20 de ani

 

 Numele: Mihai Oprea

 Starea civilă: căsătorit

 Studiile şi cariera:

  Între 2002 şi 2004, a urmat cursurile Şcolii de Optometrie, din cadrul Colegiului „Spiru Haret“ UCECOM.

  În 2012 a finalizat studiile Universitare la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, în cadrul Universităţii Bucureşti.

  Este antreprenor de la vârsta de 20 de ani, deţine două cabinete în Bucureşti şi Popeşti-Leordeni.

 Locuieşte în: Bucureşti

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: