Curiozităţile turiştilor despre reşedinţa regală de la Peleş: „Cât cântăreşte Peleşul? Are piscină? Pielea de Cordoba făcea molii?“

Curiozităţile turiştilor despre reşedinţa regală de la Peleş: „Cât cântăreşte Peleşul? Are piscină? Pielea de Cordoba făcea molii?“

Turiştii au şi întrebări trăznite pentru muzeografii de la Peleş. FOTO Adevărul Ploieşti

„Dacă armura completă cal şi călăreţ cântăreşte în jur de 100 kg, cu ce viteza se deplasa calul?“, „Din cauza pielii de Cordoba aveau molii?“, „La ce foloseau camera de odihnă după baie, oboseau când se spălau?, „Castelul are piscină?“ sunt doar câteva dintre curiozităţile turiştilor despre Castelul Peleş, fosta reşedinţa de vară a Familiei Regale Române

Ştiri pe aceeaşi temă

Unul dintre cele mai frumoase şi mai importante monumente din Europa, unicat prin valoarea sa istorică şi artistică, Castelul Peleş este vizitat anual de mii de turişti din ţară şi din străinătate, nu mai puţin de 7,6 milioane din 1990 şi până în prezent.

Reşedinţa de vară a primului cuplu regal al României, regele Carol I (1866-1914) şi regina Elisabeta, a fost construit între 1873 şi 1914, la dorinţa suveranului, după planurile arhitecţilor Johannes Schultz şi Karel Liman.

Modul în care a fost ridicat Peleşul, funcţionalitatea pe care a îndeplinit-o de-a lungul timpului, secretele castelului intrigă turiştii care pun întrebări „indiscrete“ ghizilor şi muzeografilor. Curiozitatea vizitatorilor variază de la registrul foarte serios al întrebărilor până la unul, deşi formulat cu toată seriozitatea, amuzant.

Muzeografii de la Peleş au relatat pentru „Adevărul“ câteva dintre cele mai frecvente întrebări puse angajaţilor castelului, dar şi răspunsurile aferente:

Cine este proprietarul Castelului Peleş şi Pelişor?
Conform Memorandumului de înţelegere semnat între reprezentanţii Casei Regale a României şi cei ai Ministerului Culturii, la 1 martie 2007, imobilele Peleş şi Pelişor au fost retrocedate Familiei Regale române, iar patrimoniul mobil face parte din patrimoniul naţional şi nu au făcut obiectul retrocedării. Familia Regală a închiriat statului cele două imobile care funcţionează ca muzee, administrate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, până la 1 martie 2013.

Locuieşte Familia Regală la Castelul Peleş?
Familia Regală a României nu locuieşte la Castelul Peleş.

Care este suma cheltuită de către regele Carol I pentru construcţia Castelului Peleş?
Conform monografiei Castelului Peleş scrisă de Mihai Haret în 1924, construcţia Castelului Peleş a costat aproximativ 16,5 milioane de lei aur.

Există tăbliţele/plăcuţele gravate din aur la Peleş?
În Muzeul Naţional Peleş nu au existat vreodată astfel de tăbliţe sau plăcuţe.

Întrebarea are legătură cu o legendă care vorbeşte despre plăcile de aur din care regele Carol I ar fi finanţat construcţia castelului. În 1875, la deschiderea lucrărilor de construcţie de la Peleş, în timpul săpăturilor pentru instalaţia de apă care urma să deservească Mănăstirea Sinaia, lucrătorii ar fi găsit peste 100 de plăci din aur inscripţionate într-o limbă necunoscută, dar şi mai multe obiecte şi monede de tip Maia şi Sarmis, confecţionate din acelaşi metal. Guvernul procarlist condus de Lascăr Catargi ar fi donat veritabila comoară regelui Carol.

Acesta, realizând valoarea istorică a materialelor ar fi dispus realizarea unor copii ale plăcuţelor făcute din plumb, cele originale fiind vândute. Operaţiunea s-a desfăşurat în mare secret sub supravegherea jandarmeriei şi administraţiei locale din vremea aceea. Adepţii teoriei dau ca sigur faptul că din banii obţinuţi, regele a finalizat construcţia castelului Peleş. Legenda privitoare la misteriosul tezaur a fost transmisă din generaţie în generaţie.

Două dintre replicile din plumb se găsesc la muzeul Mănăstirii Sinaia, câteva zeci, în depozitul Institutului de arheologie „Vasile Pârvan”, dar este posibil ca o parte din plăcuţele originale să se găsească încă la Banca Naţională a României sau să fi făcut parte din tezaurul plecat la Moscova.

Un lucru cert este însă faptul că, la temelia Castelului Peleş, au fost depuse două pergamente într-un tub de sticlă, închis într-unul de plumb, împreună cu o colecţie de monede bătute în număr redus, cu chipul Domnitorului Carol. Pergamentele conţineau declaraţia de intenţie şi actul de fundaţie al Castelului Peleş.

Castelul Peleş, monument de artă unic în Europa. FOTO peles.ro

Câte limbi străine vorbea regele Carol I?
Carol I cunoştea şi vorbea (pe lângă limba maternă, germana) limbile franceză şi engleză, asimilând destul de rapid şi româna, chiar dacă era perceptibil un puternic accent german.

Ce destinaţie a avut Castelul Peleş pe vremea lui Nicolae Ceauşescu?
În perioada dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, Castelul Peleş a fost desemnat drept spaţiu de protocol.

Ce personalităţi au vizitat Castelul Peleş, atât pe vremea monarhiei precum şi în timpul lui Ceauşescu şi după 1989?
Printre cei mai de vază oaspeţi, pe vremea lui Carol I, s-a numărat împăratul Franz-Joseph, în 1896, ocazie cu care e reînnoit tratatul României cu Tripla Alianţă, chiar la castel. Oaspeţi îi sunt lui Carol I principele Alexandru de Battenberg, al Bulgariei, ţarul Ferdinand, urmaşul lui Alexandru, regele Gustav al Suediei, reginele Ema a Olandei şi Maria Theresa a Bavariei. La Peles vin şi sunt ospătaţi arhiducii Rudolf şi Stephanie de Habsburg, în 1884, ca şi Franz Ferdinand de Habsburg, în 1909, an în care vine la Peleş şi Kronprintul Wilhelm al Germaniei. Din Istanbul vine Iussuf Izzedin, principele moştenitor al Imperiului Otoman. Familia regală română e vizitată la Peleş de marele duce Boris al Rusiei, de ducele Alfred de Edinborough, de Charlotte şi Bernhard al III-lea de Sachsen-Meiningen si de numeroase alte rude ale familiei regale române.

Tot la Peleş sunt găzduiţi mulţi dintre invitaţii reginei la manifestările sale culturale, mai ales la concerte (aproape zilnice sustinute de regula de regină la pian, G. Enescu, la vioară şi Dinicu la violoncel). Poetul Vasile Alecsandri era preferatul reginei şi unul dintre cei mai preţioşi consilieri. Principesa Maria a întâlnit la concertele reginei personalităţi ca Sarah Bernhardt, Catulle Mendes, Sarasate,  Hubermann, scriitorul francez Pierre Loti etc.

În perioada lui Nicolae Ceauşescu, pentru Gerald Ford, preşedintele Statelor Unite aflat în vizită pe plaiuri mioritice, gazdele au organizat şi o vizită la Peleş. De două ori, aici a fost primit şi ospătat “omologul bulgar” Todor Jivkov, iar a treia oară ospete a fost liderul est-german Erich Honecker. Din 1982, fosta reşedinţă de vară a regilor n-a mai fost folosită deloc.

Câte încăperi are Castelul Peleş?
Castelul Peleş are 160 de camere.

Din ce an a avut Castelul Peleş încălzire şi curent electric?
Castelul Peleş a beneficiat de curent electric şi încălzire de la inagurarea sa, în 1883. Peleşul a fost primul castel electrificat din Europa.

Unele dintre întrebările adresate ghizilor şi muzeografilor sunt, mai degrabă, amuzante:

Există camere de închiriat la Castelul Peleş?

Castelul Peleş şi Castelul Pelişor funcţionează ca muzee subordonate Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Nu există niciun fel de camere de închiriat în cadrul Muzeului Naţional Peleş.

Există o piscină la Castelul Peleş?

Castelul Peleş şi Castelul Pelişor nu au piscine. Există o preconcepţie generală despre acest lucru, pornită din cauza imaginilor publice ale Castelului Foişor, reşedinţa de protocol a Statului Român. Nevizitabil, Foişorul are în faţă un mic lac.

Ce înălţime are Castelul Peleş?

Turnul cu Ceas (în foto) al Castelului Peleş măsoară 66 de metri.

Pentru alte întrebări ale vizitatorilor, răspunsurile sunt de prisos:

Există fantome?

Dacă armura completă cal şi călăreţ cântăreşte în jur de 100 kg, cu ce viteza se deplasa calul?

Cât cântăreşte castelul?

Din cauza pielii de Cordoba aveau molii?

Pentru ce foloseau camera de odihnă după baie, oboseau când se spălau?

De ce sunt paturile atât de mici?

Vă mai recomandăm

Regina Maria şi legenda neştiută a parfumului ei unic de violete indiene. Esenţa preţioasă „apare“ la Pelişor în iulie, în preajma datei morţii Reginei. Un parfum exotic, de violete indiene, îşi face în fiecare an „apariţia“ la Castelul Pelişor din Sinaia, în luna iulie, în preajma datei în care Regina Maria a murit, în Salonul de Aur al castelului. „Nu este o invenţie, este un fenomen ezoteric pe care nu putem să-l gestionăm şi nici să-l explicăm“, spun muzeografii Peleşului.

Zece secrete ale Castelului Peleş. Ce au îngropat meşterii la temelia superbei construcţii din Sinaia şi cât a costat apartamentul Împăratului Franz Joseph. Castelul Peleş este considerat cea mai importantă clădire istorică din România, având caracter de unicat. Prin valoarea sa istorică şi artistică, rămâne unul dintre cele mai importante şi frumoase monumente din Europa. „Adevărul“ vă prezintă câteva secrete ale Peleşului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: