Unul dintre participanţii la jaful de 500.000 de euro de pe A1, prins după ADN-ul de pe centura de siguranţă

Unul dintre
participanţii la jaful de 500.000 de euro de pe A1, prins după ADN-ul de
pe centura de siguranţă

Criminaliştii, la locul incidentului, la puţin timp după comiterea jafului, în 2011 FOTO: ADEVĂRUL

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş au trimis în judecată încă două persoane implicate în dosarul jafului din 9 august 2011, prin care 22 kg de aur au fost furate pe Autostrada Bucureşti-Piteşti. La jaf au participat şase persoane.

Ştiri pe aceeaşi temă

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş i-au trimis recent în judecată, în stare de arest, pe Florian Ioniţă (pentru tâlhărie calificată) şi pe Renato Tulli (pentru complicitate la tâlhărie), în cazul jafului care a avut loc pe 9 august 2011 pe Autostrada Bucureşti-Piteşti, jaf în urma căruia au fost furate 22 kg de aur în 5 minute. De ajutor au fost şi urmele de ADN descoperite pe o centură de siguranţă.

Lovitura de pe autostradă pare desprinsă dintr-un film american. Pe 9 august 2011, un cetăţean român, Mihnea Alexandru Ghigeanu, şi unul turc, Huseyin Karabacak, ambii angajaţi ai firmei Diamanti Veri, specializată în comercializarea de bijuterii, se deplasau pe autostrada Bucureşti-Piteşti, cu un autoturism VW Passat. Aveau în portbagajul maşinii circa 22 kg bijuterii din aur, în trei genţi, cu care urmau să facă prezentări  în diferite oraşe din ţară, în vederea comercializării lor. Ajunşi la km 83, înspre Piteşti, au observat că sunt urmăriţi de un autoturism negru, marca Honda Accord, din care ocupantul locului din dreapta şoferului, un bărbat cu cagulă şi mănuşi, le face semn, cu un baston reflectorizant, să oprească.

Convinşi că ocupanţii autoturismului de culoare neagră sunt poliţişti, cei doi s-au conformat şi au oprit pe banda de urgenţă a autostrăzii. În acel moment, din Honda neagră au coborât trei indivizi mascaţi, cu cagule şi mănuşi, strigând: „Poliţia! Droguri!“. Cel care le făcuse semn cu bastonul reflectorizant să oprească, identificat ulterior ca fiind Simion Chirilă Ip-Rustem, s-a îndreptat către cetăţeanul turc, având în mâini un pistol nichelat, de jucărie, şi un ciocan asemănător celor aflate în mijloacele de transport în comun, cu care a spart geamul portierei. A deschis apoi uşa şi l-a tras afară pe turc, după care l-a pus cu faţa la pământ. Un alt mascat a procedat la fel cu românul, în timp ce al treilea a luat din portbagajul autoturismului VW cele trei genţi cu bijuterii. Creierul jafului, Simion Chirilă Ip-Rustem, a fost condamnat în aprilie 2014 de către Curtea de Apel Piteşti la 6 ani şi 8 luni de închisoare, iar firma păgubită s-a constituit parte civilă în proces, cerând daune de 700.000 de euro.

Cele două nume noi din dosar

Florian Ioniţă este cel care a luat cele trei genţi cu aur din maşina oprită pe autostradă şi le-a mutat în maşina complicilor săi, un autoturism Honda Accord căruia autorii hold up-ului îi puseseră plăcuţe de înmatriculare furate de la un Mercedes din Bucureşti, cu doar o jumătate de oră înainte de jaf.

Audiat pe 15 martie 2015, Florian Ioniţă a negat că a participat la tâlhărie şi a refuzat recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii profilului ADN. În cele din urmă, pe 7 aprilie 2015, lui Ioniţă i-au fost recoltate probe biologice. Iar anchetatorii au constatat că profilul genetic al lui Florian Ioniţă „se regăseşte în amestecurile de profiluri genetice ridicate de pe suporţii de numere abandonaţi de către autorii faptei de tâlhărie, precum şi în amestecurile de profiluri genetice ridicate de pe una dintre centurile de siguranţă montate în partea spate a autoturismului Honda Accord“.

În dosar a contat mult şi mărturia martorului cu identitate protejată „Traian Romulus“, care, după cum precizează procurorii, „a arătat că la săvârşirea faptei de tâlhărie, alături de inculpatul Simion Chirilă Ip-Rustem, a participat şi inculpatul Tulli Renato Marius“. În fapt, după cum scrie în rechizitoriu, Constantin Cuşcă şi Renato Tulli erau pe 9 august 2011 într-un VW Golf ce avea drept scop să îi ajute pe ceilalţi membri ai bandei să nu piardă urma maşinii în care se aflau genţile cu aur.

În trimiterea în judecată a lui Florian Ioniţă a contat şi mărturia lui Rustem. Conform procurorilor, „Simion-Chirilă Ip Rustem a arătat că inculpatul Ioniţă Florian Alberto a participat la pregătirea săvârşirii faptei, iar în momentul săvârşirii faptei se afla pe bancheta din spate a autoturismului Honda Accord, a coborât din autoturism cu cagulă pe faţă şi a luat din protbagajul autoturismului persoanelor vătămate valizele cu bijuterii, pe care le-a pus în autoturismul Honda Accord“. Maşina cu care a fost comis jaful fusese furată din Germania în mai 2010 şi pe 8 aprilie 2015 a fost restituită proprietarului.

Simion Chirilă Ip-Rustem FOTO: ziarulargesul.ro

Urmele de pe o sticlă de apă

Interesant este şi modul în care a fost prins „creierul“ jafului de pe A1, Simion Chirilă Ip-Rustem. Pe 14 februarie 2013, chiar de Vallentines Day, după doi ani de căutări, poliţiştii argeşeni, în colaborare cu ofiţeri din cadrul I.G.P.R., reuşeau să-l prindă după sute de ore de înregistrări telefonice şi filaj intens pentru supravegherea tuturor mişcărilor suspectului principal. Anchetatorii aveau deja urme ADN care trebuiau comparate cu cele ale supectului principal, ca să se vadă dacă e vorba de una şi aceeaşi persoană.

În cursul uneia dintre numeroasele operaţiuni de filaj, Rustem a fost urmărit până a băut apă dintr-o sticlă de plastic cumpărată dintr-o benzinărie din Bucureşti. După ce a aruncat sticla de plastic la coş, cei de la filaj au recuperat-o şi aşa s-au putut compara urmele de ADN recoltate de pe mobil şi de pe Honda cu urmele lăsate de suspect pe sticla de apă minerală. Urmele au indicat acelaşi profil genetic şi aşa s-a aflat identitatea principalului suspect în persoana lui Rustem.

Cum aceste urme recoltate de pe PET-ul cumpărat din benzinărie nu puteau fi folosite ca probe, atâta timp cât ele nu erau luate cu acordul persoanei vizate, anchetatorii au folosit altă strategie. Ştiau din cursul operaţiunilor de filaj că Rustem fusese bătut de fostul concubin al iubitei sale, fotomodelul Mădălina Secuianu, şi că depusese o plângere la o secţie de poliţie din Bucureşti împotriva agresorului. La una dintre aceste audieri, Rustem a fost de acord să i se preleveze probe ADN şi, în acest fel, anchetatorii au obţinut fundamentul legal pentru stabilirea profilului genetic al principalului suspect, care a fost comparat ulterior cu urmele găsite pe telefon şi pe maşina implicată  în jaful de pe autostradă. Aşa au putut stabili că e vorba de una şi aceeaşi persoană implicată în jaful de pe A1.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările