Prima voce din Biserica Ortodoxă Română care vorbeşte despre reforma botezului. IPS Calinic: „Se va analiza practica scufundării pruncilor”

Prima voce din Biserica Ortodoxă Română care vorbeşte despre reforma botezului. IPS Calinic: „Se va analiza practica
scufundării pruncilor”

ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului FOTO: Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului

Înalt Preasfinţitul Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a declarat în exclusivitate pentru „Adevărul”, după decesul unui bebeluş la botez, că va fi luată „hotărârea cea mai potrivită pentru evitarea nedoritelor accidente”

ÎPS Calinic, care este arhiepiscop din septembrie 2009, a oficiat recent, pe 23 ianuarie, un botez important, cel al fetiţei lui Nicolae al României. La acel botez, ÎPS Calinic a băgat bebeluşul doar cu picioruşele în apă şi l-a udat puţin pe cap.

În interviul acordat pentru „Adevărul”, ÎPS Calinic a vorbit şi despre modul în care se practica botezul atunci când era preot la ţară în Transilvania.

După cum precizează arhiepiscopul Calinic, „se ştie că în viaţa ortodoxă se săvârşesc mai multe "feluri" de botezuri, ca rânduiala, din diferite motive obiective”. Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului a detaliat astfel diferitele tipuri de botezuri: botezul prin afundare, de trei ori, în numele Sfintei Treimi, pentru adulţi nefiind nicio primejdie; botezul prin stropire, adică adultul sau pruncul se scufundă în cristelniţă, apă curgătoare, până la gât sau un spaţiu destinat special, un fel de aghiasmatar , „iar preotul botezător, cu palmele făcute căuş sau cu un vas din lemn, ceramică sau metal, toarnă, în numele Sfintei Treimi, apă sfinţită peste creştetul celui ce se botează”.

Înaltul ierarh ortodox mai spune că există, de asemenea, şi alte tipuri de botez: botezul în caz de primejdie sau de urgenţă, pe care îl pot face şi părinţii copilului, cu apă, ţărână, etc., ceea ce au la îndemână cu rapiditate, dacă pruncul este în primejdie de moarte, preotul urmând să continuie slujba după rânduială; botezul dorinţei, atunci când doreşti să te botezi, dar nu ai mai apucat ziua aceea hotărâtă; botezul sângelui, al celor care cred în Dumnezeu, dar, fiind martirizaţi pentru mărturisirea lor, li se consideră ca botez al sângelui martiric.

Ca preot la ţară, am găsit obiceiul de a se stropi pruncul pe cap”

„În Transilvania, când eram preot la ţară, am găsit obiceiul de a se stropi pruncul pe cap, după ce a fost introdus în cristelniţă. Se foloseau palmele făcute căuş, apă sfinţită pentru botez fiind slobozită cu îndestulare peste creştetul pruncului”, spune ÎPS Calinic, care adaugă că după o vreme, din teamă de a nu se produce vreun accident din diferite motive fizice sau emoţionale, s-a gândit că este mai potrivit să se afunde pruncul până la gât în apa cristelniţei, după care să se toarne din belşug apă sfinţită, peste creştetul pruncului.

Întrebat de ce nu există o practică unitară privind taina botezului, Arhiepiscopul Calinic a răspuns: „De obicei, Botezul se face, în general, unitar, cu deosebire, că pe alocurea se impun de către credincioşi, unele «obiceaiuri», pe care le-am găsit statornicite: bordeiul şi obiceiul! Trebuie lămuriţi cei care nu ştiu rânduiala statornicită!”, consideră ÎPS Calinic.

Luna trecută, arhiepiscopul Calinic a botezat-o pe fetiţa principelui Nicolae al României fără să o scufunde FOTO: David Niviere

 

Controversele legate de scufundarea copilului la botez în religia ortodoxă sunt cu atât mai mari cu cât Iisus Hristos nu a fost scufundat când a fost botezat. Arhiepiscopul Calinic spune ferm că în unele icoane cu botezului Domnului Iisus Hristos, săvârşit în cursul Iordanului, se foloseşte rânduiala turnării apei peste Creştetul lui Iisus, cu ajutorul palmelor făcute căuş sau folosindu-se cupele de lemn, ceramică sau metal preţios. „În alte icoane, Iisus stă în apă până spre gât, iar cu Capul aplecat, primeşte botezul prin turnarea apei peste creştetul Capului”, mai precizează arhiepiscopul Calinic.

L-am întrebat pe ÎPS Calinic şi de ce pentru unii preoţi credinţa este direct proporţională cu nivelul scufundării bebeluşului la botez. Acesta a răspuns că se consideră că afundarea integrală în apa botezului, fără să rămână niciun milimetru pe afară, este botezul întreg. „Vorbiţi de «nivelul scufundării»? Dar atunci când se face «botezul de urgenţă» şi este stropit cu apă, mai este vorba de scufundare? Şi botezul este valid, săvârşit de un mirean, bărbat sau femeie, şi chiar de părinţi! Câtă înţelegere şi deplinătate este în gândirea şi practicile Bisericii Ortodoxe!”, adaugă înaltul prelat.

Întrebat dacă ar trebui interzisă scufundarea bebeluşilor la botez, ÎPS Calinic ne-a declarat: „Cred că în viitor se va analiza practica scufundării pruncilor la botez şi se va lua hotărârea cea mai potrivită întru respectarea rânduielii şi evitarea cu grijă a nedoritelor accidente”.

Am dorit să aflăm de la arhiepiscopul Calinic şi dacă are nevoie Biserica Ortodoxă Română de mai multă empatie şi de mai puţin bigotism. Iar răspunsul său a fost unul diplomat: „Vorbiţi de «empatie» din belşug şi mai puţin «bigotism» sau chiar de niciun fel! Toate sunt vindecabile în viaţă! Important este să ne întrebăm, de fiecare dată şi în orice situaţie am fi: «Ce ar face Iisus Hristos, în situaţia apărută, în viaţă noastră de toate zilele?»”

Vă recomandăm să mai citiţi:

ÎPS Teodosie, după decesul bebeluşului de la Suceava: „Canoanele sunt valabile şi peste 1000 de ani. Nu ne intimidăm”

Revolta unui actor: „Dragă Biserică, haide odată în secolul XXI cu noi şi lasă practicile şi tradiţiile medievale în trecut”

 


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările