Povestea OLDA, mixul românesc între Dacia şi Oltcit, realizat în secret la ICSITA: „După 6 luni, aveam cereri ca maşina să fie produsă în Canada“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nu multă lume ştie că România a dus în Canada, în 1985, o maşină de care dealerii de peste Ocean s-au îndrăgostit pe loc: OLDA, un mix între două autoturisme produse în ţară, realizat la Institutul de Cercetare Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică pentru Autoturisme, o idee a „patriarhului“ automobilului Dacia, Simion Săpunaru, omul care a condus Centrala de Autoturisme Piteşti în perioada 1979-1987, în calitatea de director general.

„Simion Săpunaru este vizionarul care a conceput, pentru Canada, un produs căruia eu i-am făcut lansarea pe piaţa canadiană. Şi nu oricum, ci cu mare tam-tam, în cadrul Salonului Automobilistic de la Toronto 1985. Ce produs era acesta?! N-aţi auzit niciodată de el! Era un produs secret. Se chema OLDA – de la Oltcit şi de la Dacia – un mix obţinut prin montarea motorului şi transmisiei de la Dacia pe un Oltcit. Pe scurt, era pus motorul de Dacia şi partea de rulare faţă, pe caroseria de Oltcit. Săpunaru îi dăduse numele cu un an înainte, în 1984 când i-a venit ideea, în faţa mea şi a lui Paul Schiaucu, pe malul Cascadei Niagara”, povesteşte, pentru Adevărul, Victor Jigman, fost director la Auto-Dacia, Întreprinderea de Comerţ Exterior, unde s-a ocupat de exporturi, director la Centrala de Autoturisme Piteşti (1978-1982) şi director la Automobile Dacia / Întreprinderea de Autoturisme Piteşti, pe segmentul de afaceri internaţionale, ca manager (între 1983 şi 1988) al Terra Power Tractor Company Ltd. Saskatoon Canada, o societate de drept canadian, care funcţiona după jurisdicţia canadiană, având capital românesc de 100 de mii de dolari, provenind din depunerile Universal Tractor şi Dacia.

Simion Săpunaru s-a oprit asupra variantei pe care a considerat-o cea mai potrivită pentru piaţa Canadiană OLDA: un autoturism ce avea caroseria de OLTCIT – TRS12, motorul de Dacia – 1400 şi o cutie de viteze cu 5 trepte.

“S-a gândit la acest model pentru piaţa canadiană, pentru că el simţea nevoia ca produsul să fie prezent acolo, fiindcă şi Renault fusese prezent acolo, avusese linie de montaj, şi spera într-un succes al OLDA. Lansarea OLDA în Canada a fost spectaculoasă. S-a făcut cu lăutari, la propriu. Am avut ca invitaţi pe Gigi Marga şi Taraful Năsturică, am avut prezenţi ambasadori, directori etc. Am prezentat produsul, i-am tăiat panglica...”, mai spune Victor Jigman. 

Noul produs românesc a fost primit foarte bine de canadieni, mai ales că se întâmpla la doi ani adupă ce Victor Jigman reuşise, în 1983, cu ajutorul Nadiei Comăneci, să promoveze cu succes Dacia pe o piaţă canadiană dominată de puternice branduri internaţionale de autoturisme.

“Produsul OLDA a fost excelent. În Canada ajunseseră patru maşini, realizate la Institutul de Cercetare Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică pentru Autoturisme (ICSITA) sub supravegherea directă a lui Săpunaru, cu un vas uriaş, celebrul Paşcani – cel cu care au venit şi miile de autoturisme Dacia comercializate pe piaţa canadiană. Distribuitorii au luat la verificat OLDA, iar impresia a fost una foarte, foarte bună. Practic, dealerii canadieni au luat în braţe acest produs. După 6 luni de zile aveam cereri ca maşina să fie produsă în Canada”, povesteşte Victor Jigman. 

image

 Nava Paşcani

„Nu ne băgăm, e prea complicat”

În ţară, la uzina de la Craiova, ideea transferului şi utilizării pentru Oltcit a unor componente ce proveneau de la alte modele fabricate în România, majoritatea Dacia, era singura soluţie de continuare a producţiei într-un context în care industria orizontală nu reuşise încă să asimileze în producţie toate reperele automobilelor produse în Bănie. Modelele produse astfel, cu înglobarea unor elemente Dacia, au înregistrat unele deficienţe, însă la acea vreme aceasta era singura soluţie în afara unui efort valutar consistent de care ar fi fost nevoie pentru asimilarea în producţie a reperelor proprii. Totuşi, pentru piaţa canadiană, unde fusese lansată OLDA, era nevoie de un produs safe, care să nu dea rateuri.

„Bineînţeles că maşina OLDA era în programul de vânzări ’85-’90, în cantităţi mari. Numai că nu s-a produs! De ce? Până la urmă a fost o problemă de strategie, considerându-se că nu puteam să  vindem în Canada un produs care nici măcar nu fusese testat în România. Săpunaru a plecat în 1987 de la Centrala de Autoturisme Piteşti şi n-a mai vrut nimeni să-şi mai bage pielea la saramură. Toată lumea spunea: <<piaţa canadiană e prea complicată pentru noi, românii>>. Eu, în 1987, când m-am întors, auzeam încolo şi încoace: <<domnule, nu vă luaţi după viziunile lui Săpunaru, după viziunile lui Jigman, că ne ducem acolo, în Canada, şi o să avem probleme cu maşina, campaniile de promovare vor fi costisitoare etc>> Au fost tehnicieni, ca Giuvelcă, că sistemul de poluare nu-l putem adapta la maşină, fiindcă e prea costisitor... Toată lumea făcea liste cu tot ce trebuie să punem pe maşina asta pentru a fi un produs agreat de Ministerul de Transporturi Canadian, astfel încât să n-avem probleme în momentul când ajungem să vindem efectiv produsul. Argumentul cel mai puternic a fost <<costurile sunt mari>>, considerându-se că dacă punem pe acest produs sistemul antipoluare care este de 800-1000 de dolari şi dacă mai băgăm vreo 2000 de dolari în adaptări, readaptări ale produsului la piaţa canadiană, ajungem să-l dăm cu un preţ foarte mare. Ni s-a spus: <<domnule, nu ne băgăm, e prea complicat>>”, spune Victor Jigman. 

Practic, în ţară, s-a ajuns la concluzia că, după toate aceste upgrade-uri necesare, produsul va deveni atât de scump, încât nu se va mai vinde pe piaţa canadiană, unde maşina ar fi intrat pe un segment de preţ în care ar fi concurat cu autoturisme de o calitate superioară.

“Până la urmă, proiectul OLDA s-a rezumat la cele trei-patru astfel de maşini trimise în Canada,  asta, în ciuda faptului că se semnase deja un contract cadru de export din România către Canada, de cca. 4000-5000 de maşini din toată gama, inclusiv OLDA, program care, până la urmă, nu a mai prins viaţă.”, mai spune Victor Jigman.

 Cine a fost Simion Săpunaru

Spranumit „patriarh al industriei de automobile” din România de către colegii şi subalternii de la Dacia, Aro sau Oltcit, Simion Săpunaru a fost vizionarul care a implementat, pe unde a trecut, sisteme de conducere pe principii moderne de antrenare a colaboratorilor în luarea deciziilor 

Până în anul 1979, când a venit la Centrala de Autoturisme Piteşti, fusese director tehnic la Centrala Industrială de Tractoare Braşov, însă apogeul carierei sale a fost în Argeş, unde a scris istorie. 

image

Simion Săpunaru

Director al Centralei de Autoturisme Piteşti în perioada 1979-1987, Simion Săpunaru este omul care a adus în industria auto românească deschiderea către inovare şi progres. S-a stins din viaţă la sfârşitul lunii august a acestui an.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite