Patimile amoroase nestăvilite ale lui Ion I. C. Brătianu: Regina Maria şi văduva lui Cuza, două dintre femeile din viaţa marelui om politic

Patimile amoroase nestăvilite ale lui Ion I. C. Brătianu: Regina Maria şi văduva lui Cuza, două dintre femeile din viaţa marelui om politic

Cea mai frumoasă relaţie a lui Ion I.C. Brătianu a fost cu Regina Maria, femeia despre care se spune că l-ar fi  iubit cel mai mult pe celebrul liberal

Faimosul om politic Ion I.C. Brătianu (20 august 1864 - 24 noiembrie 1927), cunoscut mai mult ca Ionel Brătianu, căruia istoria îi atribuie un rol covârşitor în Marea Unire de la 1918 şi în realizarea reformelor ce au stat la baza democraţiei interbelice, a fost nu doar un politician ilustru, ci şi un bărbat căruia îi plăceau femeile. Şi, mai ales cele influente.

Una dintre multele aventuri galante ale lui Ionel Brătianu a fost cea cu Maria Moruzi, văduva fiului lui Cuza, Alexandru, o relaţie percepută inclusiv de Ionel Brătianu drept una complicată, după ce iubita sa a rămas însărcinată. “Este cunoscută relaţia sa cu Maria, fosta doamna a lui Cuza. Din această relaţie s-a născut Gheorghe Brătianu, viitorul mare istoric, mort prematur în puşcăriile comuniste”, spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei pentru Cultură Argeş.
 
Naşterea copilului său l-a determinat pe Ionel Brătianu să se căsătorească pentru o zi cu principesa Moruzi, un gest prin care l-a recunoscut pe Gheorghe Brătianu drept fiul său legitim. La doar o zi după oficierea cununiei religioase însă, Ionel Brătianu a intentat acţiunea de divorţ.
 
Tensiunile ulterioare dintre acesta şi Maria Moruzi l-au ţinut departe pe tată de fiu. Relaţiile au devenit normale abia în 1918, când, rupând  zidul ridicat de mamă, între el şi tatăl său, Gheorghe Brătianu începe să-l frecventeze pe celebrul liberal, de sfaturile căruia s-a bucurat, în ciuda divergenţelor politice dintre cei doi, în scurta sa carieră de istoric, mult prea devreme curmată de dictatura comunistă.
 
Regina Maria: „A intrat în viaţa mea Ion Brătianu, singurul om sub patruzeci de ani, pe care ... aveam voie să-l întâlnesc”
 
Cea mai frumoasă relaţie a lui Ionel Brătianu a fost cu Regina Maria, femeia despre care se spune că l-ar fi iubit cel mai mult pe cel mai mare liberal al tuturor timpurilor.  
 
“Sosită de puţin timp în ţară, Maria, prinţesa moştenitoare, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii, avându-i ca unchi pe Ţarul Rusiei şi pe Împăratul Germaniei, Maria intrase într-un război psihologic devastator cu Carol I. Bătrânul rege ar fi vrut s-o ţină mai mult închisă la Peleş, însă, independentă şi mândră, Maria îi smulge lui Carol permisiunea de a socializa cu protipendada locului. Aşa îl cunoaşte pe Ionel Brătianu, o adevărată revelaţie", spune Cristian Cocea. 
 
Iată ce nota viitoarea regină în jurnalul personal: „Aşa a intrat în viaţa mea Ion Brătianu, singurul om sub patruzeci de ani, pe care ... aveam voie să-l întâlnesc. Deşi împovărat de gloria tatălui, era el însuşi o personalitate... era un tovarăş cât se poate de plăcut... avea slăbiciune pentru femei... Brătianu, simţind că în mine era viitorul, nu făcu niciodată greşeala de a mă privi ca o fiinţă fără însemnătate ... mă făcu să înţeleg că, pentru el, eu existam şi nu numai într-un sens al cuvântului”. 
 
C. Cocea : “Poate şi politica lui Brătianu, de a juca soarta ţării pe cartea Antantei, în Marele Război, se naşte de aici”
 
În virtutea responsabilităţii publice care-i obliga să stea departe de scandaluri, Maria şi Ionel Brătianu au reuşit, ani buni, să-i ducă pe false piste pe cei ce intuiau o poveste între cei doi. Totuşi, după cum menţionează istoricul Alex Mihai Stoenescu, Maria şi Ionel au întreprins o serie de vizite la mănăstirile Agapia şi Văratec, bisericile din nordul Moldovei şi dealurile Muscelului. 
 
“În felul acesta, tânăra prinţesă învaţă să-şi iubească ţara de adopţie şi să-i iubească pe oamenii de aici. Această relaţie, platonică sau nu, o va apropia pentru totdeauna pe Maria de partidul liberal şi îi va netezi lui Brătianu trecerea în faţă Coroanei. Poate şi politica lui Brătianu, de a juca soarta ţării pe cartea Antantei, în Marele Război, se naşte de aici”, mai spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei pentru Cultură Argeş.
 
Elisa Ştirbey - o soţie-trofeu
 
Pe cea care urma să-i devină soţie, una trofeu, Elisa Ştirbey - descendenta unei familii care dat ţării doi domnitori: Gheorghe Bibescu- domn al Ţării Româneşti (1842-1848) şi fratele lui, Barbu Ştirbei- domn al Ţării Româneşti (1849-1853; 1854-1856), bunicul Elisei - a smuls-o din braţrele rivalului său Alexandru Marghiloman, şef al Partidului Conservator, doctor în drept şi în ştiinţe politice la Paris, de mai multe ori ministru şi prim-ministru, care era cu 16 ani mai mare ca soţia sa.
    
“Ion I.C. Brătianu s-a căsătorit Elisa Ştirbei, potrivit Certificatului lor de căsătorie nr. 11, eliberat de Primăria comunei Bucoveni, Plasa Bucoveni, judeţul Ilfov, în 3 martie 1907. În ziua următoare, 4 martie, preotul paroh Ilie Teodorescu, de la Biserica Amzei a celebrat căsătoria lor religioasă în Palatul Ştirbei din Bucureşti, iar naşi le-au fost fratele său, Constantin I.C. Brătianu şi (Maria) Balş”, spune Simona Şerban, directorul Centrului de Cultură Brătianu.

Relaţiile Elisei Brătianu cu familia soţului său sunt descrise de Sabina Cantacuzino, sora lui Ionel Brătianu în memoriile sale:

„După moartea mamei (3 februarie 1920) când s-a stabilit acolo Ionel cu Elisa, deşi cunoşteam simţămintele ei ostile pentru acest locaş, mai licărea speranţa că faptul chiar de a deveni stăpână o va împăca cu locul unde timp de 13 ani făcuse atâtea neajunsuri mamei, care nu ştia prin ce concesiuni şi înlesniri să o împace. Iluzia fu scurtă. Ionel, voind să o atragă şi s-o lege de locul ce-i era aşa de scump, nu ştiu cum să realizeze mai repede toate dorinţele ce exprimase până atunci. Îi cedă direcţiunea grădinilor, păsărilor şi a întregului domeniu al activităţii mamei. Dar pe cât păruse de doritoare să facă îmbunătăţiri şi pe cât o criticase pe mama, deodată îi pieri pofta de a înfaptui ceva. Ceru îndată tăierea tututror copacilor dimprejurul casei, plantţi de tata şi crescuţi odată cu noi. Aici Ionel fu inexorabil şi dânsa, sub pretextul că nu are mână liberă, lăsă în paragină toată grădina de lângă casă”.

Relaţia cu Elena Văcărescu, între legendă şi adevăr
 
Se spune că maniera distinsă, fermecătoare şi irezistibilă, a galantului Ionel Brătianu s-ar datora Elenei Văcărescu, membră de onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze, cunoscută datorită bogatei activităţi politice şi literare, o femeia remarcabilă, deşi nu tocmai frumoasă, care  a mai stârnit pasiuni celebre, cunoscută fiind idila acesteia cu viitorul rege Ferdinand, relaţie dezaprobată de regele Carol I şi guvern.
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările