Cum arată „gheţarii” construiţi de Conservation Carpathia pentru păstrarea puieţilor destinaţi refacerii pădurilor defrişate din Munţii Făgăraş FOTO
0
Puieţii folosiţi de Fundaţia Conservation Carpathia pentru reîmpădurirea, în acest sezon, a 100 de hectare defrişate neconform din Munţii Făgăraş nu vin direct din pepiniere, ci din gheţarii realizaţi special pe munte, pentru asigurarea condiţiilor optime păstrării lor în timpul sezonului de plantări.
Fundaţia Conservation Carpathia în parteneriat cu Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia derulează în această perioadă un complex program de reîmpădurire a Munţilor Făgăraş, ţinta propusă pentru 2021 fiind de 100 de ha, în două şantiere de reconstrucţie ecologică: Valea Lungă şi Groapele, cea din urmă fiind una din cele mai grav afectate zone pe care fundaţia le-a reîmpădurit în ultimii 10 ani.
Se întâmplă prin replantarea a peste 350.000 de puieţi de molid, fag şi paltin, în cadrul proiectului "Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munţilor Carpaţi, România - LIFE18 NAT/RO/001082", implementat cu sprijin financiar acordat de Comisia Europeană.
Mai exact, în cele două şantiere, Valea Lungă (aproximativ 30 de hectare) şi Groapele (70 de hectare) se realizează lucrări de reîmpădurire (reconstrucţie ecologică) a suprafeţelor afectate de tăieri neconforme reglementărilor silvice, prin aducerea înapoi a tipurilor naturale de pădure existente în trecut (concomitent cu demolarea/desfiinţarea drumurilor de acces ilegale, create în aceste păduri cu buldozerele, tocmai pentru tăierea şi extragerea lemnului).
Gheţarii, frigiderele naturale pentru puieţi
Puieţii folosiţi la împăduriri provin fie din pepinierele fundaţiei, fie din achiziţiile făcute de Conservation Carpathia, de la producători specializaţi, dar nu ajung direct pe suprafeţele de reconstrucţie.
Pentru că sezonul de plantări se poate întinde pe mai multe săptămâni, Fundaţia a pregătit gheţari pentru păstrarea lor în condiţii optime, în munte, până când zilierii, angajaţi din comunităţile locale, îi plantează efectiv. Altfel spus, un fel de frigidere pentru puieţi.
„Păstrăm aceşti puieţi în gheţari. În termeni silvici, aşa se numeşte metoda. Practic, am săpat cu nişte excavatoraşe, am luat din altă parte zăpadă şi am adus-o în această săpătură, adâncitură. Peste zăpadă, am tras stratul acela de pământ pe care l-am îndepărtat, iar apoi am venit cu puieţii, în snopuri de câte 50 (de obicei) şi i-am înfipt acolo, în pământul acela care are şi un strat de zăpadă, după care am acoperit totul cu cetină, astfel încât ei să rămână la o temperatură scăzută şi să nu pornească în vegetaţie. Trebuie depozitaţi conform, astfel încât rădăcinile să nu li se usuce şi nici să fie prea cald pentru ei. Am făcut astfel de gheţari undeva la umbra pădurii, iar de acolo îi transportăm la replantare", explică, pentru "Adevărul", Angela Boghiu, reprezentant Conservation Carpathia.
Procedura de realizare a gheţarilor pentru puieţi. Foto:Conservation Carpathia
Au nevoie de cinci ani să răzbească
Din gheţari, puieţii ajung ulterior la replantare şi au nevoie de cinci ani să răzbească în faţa provocărilor care apar în mediul înconjurător. Pentru echipa Fundaţiei Conservation Carpathia, după plantări urmează o altă luptă: de decopleşire (uneori şi de îngrădire), completare şi protejare permanentă, până la viitoarea pădure.
Peste 200 de zilieri angajaţi din comunităţile locale învecinate Munţilor Făgăraş şi peste 50 de rangeri lucrează de-a lungul anului pentru viitoarele păduri din Munţii Făgăraş. Cei mai mulţi sunt oameni simpli, iar implicarea în acest proiect este pentru ei o oportunitate de a câştiga bani constant de-a lungul anului, prin activităţile de plantare de primăvară - toamnă şi plivit în timpul verii.
O parte din puieţi va repara dezastrul din zona Groapele
Zona Groapele, unde a ajuns şi va mai ajunge o parte dintre aceşti puieţi, e una dintre cele mai afectate de tăierile necontrolate (produse aici în urmă cu 10-12 ani). Doar o foarte mică parte din suprafaţa afectată s-a regenerat în mod natural. Restul reprezintă imaginea tristă a unei realităţi crunte care va fi reparată prin reîmpăduriri.
„Nu doar că au defrişat, dar au şi incendiat locul, ca să ascundă urmele. Dacă vă uitaţi, aşa, de jur împrejur, la 360 de grade, totul este taiat, nu mai vedeţi nimic. Este dezolant. Şantierul acesta de la Groapele, împreună cu cel de la Valea Lungă sunt cele mai urâte dintre suprafeţele pe care lucrăm. Din păcate, legal, până acum nu a răspuns nimeni pentru acest dezastru", explică, pentru "Adevărul", Angela Boghiu.
Zona Groapele -Nucşoara, unde pădurea a fost tăiată la ras. Foto: Ovifiu Pop
Nu are o dimensiune exactă a acestor defrişări la nivelul munţilor Făgăraş, dar spune că acolo unde are posibilitatea, Fundaţia pe care o reprezintă face reconstrucţie ecologică.
„Suntem în plin sezon de reîmpăduriri, pentru că vorbim de altitudini de 1400-1800 de metri. Din cauza ultimelor zăpezi căzute în aprile, suntem întârziaţi cu trei săptămâni. Sperăm să ne ajute vremea, pentru că avem pregătiţi puieţi pentru 100 de hectare. Probabil nu vom reuşi să-i plantăm pe toţi cei 350.000 de puieţi (planul pentru primăvara aceasta) şi probabil pe unii dintre ei îi vom arunca, dar ne-am bucura să realizăm măcar 70 din cele 100 de hectare pe care ni le-am propus reîmpădurite", mai spune, pentru Adevărul, Angela Boghiu.
Localnici, la împădurire, în zona Groapele Foto: Alexandra Tenea
„O nouă pădure naturală, mai rezistentă"
De precizat că reconstrucţia ecologică nu înseamnă doar plantarea unor puieţi în zonele afectate, căci întregul proces începe, în realitate, mult mai devreme, cu evaluarea zonelor vizate, stabilirea gradului de regenerare naturală şi a specificului pădurii naturale, astfel încât să fie clădită o pădure puternică.
Mai mult, fundaţia nu plantează orice fel de arbori, care ar putea fi cea mai bună soluţie economică pe termen scurt, ci creează o nouă pădure naturală şi mai rezistentă la impactul schimbărilor climatice şi la atacurile dăunătorilor.
„Înainte de replantare, am inventariat parcelele forestiere pentru a afla nivelul de regenerare existent şi pentru a înţelege compoziţia iniţială a speciilor, astfel încât măsurile să fie cel mai bine orientate către refacerea habitatelor originare. Lipsa speciilor cu importanţă pentru biodiversitate, cum ar fi frasinul, ulmul, paltinul, scoruşul sau tisa a condus la o degradare a calităţii ecologice a pădurilor. Pentru a reface ecosistemului forestier iniţial, am crescut speciile care lipsesc în pepinierele proprii şi am plantat puieţi fără valoare din punct de vedere comercial, dar foarte importanţi pentru biodiversitate", mai precizează Fundaţia pe site-ul oficial.
Până în prezent, Conservation Carpathia a plantat 2.9 milioane de puieţi şi a refacut mai mult de 840 de hectare.
„Nu poţi să te duci la nenea Mitică şi să-i spui: nu-i iei Mercedes nepotului”
Fundaţia Conservation Carpathia (FCC) a fost fondată în anul 2009 de către 12 filantropi şi conservaţionişti cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure, precum şi pentru a conserva o suprafaţă mare a pădurilor din Carpaţi, sub forma unei zone complet protejate, pentru generaţiile viitoare. Acest lucru se face prin cumpărarea terenurilor şi cesionarea drepturilor de vânătoare, pentru protecţia completă a tuturor elementelor naturale, din bani privaţi şi publici.
"Nu poţi să te duci la nenea Mitică şi să-i spui: nu mai faci dumneata mansardă la casă sau nu-i iei Mercedes nepotului, că e mai bine să protejezi pădurea, că uite ce frumoaă e, pentru că totul se judecă prin buzunar. De aceea, ne-am apucat să cumpărăm primele păduri şi am înfiinţat fundaţia Conservation Carpathia, singurul ONG din România proprietar de pădure", explică Angela Boghiu.
Potrivit Fundaţiei Conservation Carpathia, proprietatea terenurilor sale urmează să se întoarcă, în timp, în domeniul public, în regim de protecţie permanentă, sub forma unui Parc Naţional.
„Viziunea noastră este crearea unei zone protejate cu natură sălbatică de talie mondială în sudul Carpaţilor româneşti, suficient de mare ca să permită existenţa unor populaţii semnificative de carnivore mari şi să permită, de asemenea, desfăşurarea proceselor evolutive naturale", precizază Fundaţia Conservation Carpathia.
Fundaţia se implică şi în crearea unei economii verzi în jurul Munţilor Făgăraş, în beneficiul biodiversităţii şi a comunităţilor locale.
„Odată ce proiectul va fi finalizat, acest nou parc naţional va fi o zonă sălbatică de clasă mondială, un exemplu de conservare în Europa şi cel mai emblematic parc naţional de pe continent", mai precizează Fundaţia.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Imagini impresionante cu tritoni în apele Parcului Naţional Piatra Craiului VIDEO
Două zone din Făgăraş grav afectate de defrişări vor fi reîmpădurite
Se încarcă comentariile...
