Cele mai scumpe fructe din România aduc beneficii consumatorilor, dar şi cultivatorilor: „Exportă la 7 euro/kg”
0
Afinele sunt printre cele mai apreciate fructe, dar şi preţul este pe măsură. Cine a avut inspiraţia de a cultiva arbuştii care le produc n-a regretat. Tot mai mulţi fermieri români le urmează exemplul, mai ales că nu sunt plante pretenţioase. Alte 2.000 de hectare de afini vor intra pe rod în doi ani.
Bogate în antioxidanţi, fibre, vitamina A, B, C, E, tanin, flavonoizi, pectine, zaharuri, acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic), iar lista poate continua, afinele, supranumite "insulina verde", sunt recomandate inclusiv persoanelor cu diabet, graţie concentraţiei scăzute de zaharuri şi substanţelor active care ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge.
Beneficiile le cunosc nu doar consumatorii români, ci şi cei străini, către care ajunge o parte din producţia românească de afine.
Dar beneficii au şi producătorii români care s-au orientat către astfel de culturi, căci investiţiile, deşi consistente, se amortizează relativ repede, iar arbuştii nu sunt pretenţioşi.
“Este o cultură foarte rentabilă, de aceea şi o parte din fondurile prin PNDR s-au îndreptat spre cultura de afini, pentru aproape de 2.000 de hectare. Se caracterizează, în câteva cuvinte, prin faptul că investiţia în infiinţare este mare, putând ajunge şi la 30-35 de mii de euro hectarul sau chiar mai mult - pentru că există un factor foarte important la înfiinţarea de culturi de afin şi anume turba care permite dezvoltarea plantelor de afin în sol acid. De aceea se achiziţionează cantităţi foarte mari de turbă. Cel puţin 350 de metri cubi / hectar, care se importă. Se plantează în jur de 3.500 de plante la hectar, până în 4.000. Acest lucru face ca investiţia specifică - până la intrarea pe rod, care începe în anul trei - să fie destul de mare. După aceea timp de 15-25 de ani, costurile de întreţinere sunt mai mici decât la alte specii, tratamentele fitosanitare sunt puţine”, explică, pentru "Adevărul" Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu Siseşti - Bucureşti.
Potrivit specialistului, investiţia iniţială se recuperează în 7-8 ani, ceea ce înseamnă că, practic, jumătate din perioada de exploataţie a acestei culturi care este de minimum 20 de ani (poate ajunge şi la 50 de ani) este "liberă" şi produce profit.
"Doar grijă mare la sistemul de irigare şi sistemul de menţinere a acidităţii solului: prin sistemul de irigare se introduc substanţe care menţin solul acid, sub pH 4%, deci scăzut. Acesta este secretul", mai spune cercetătorul.
Dintre toate fructele din România, afinele au preţul de valorificare cel mai mare
Profiturile pe care o astfel de cultură ajung să le aducă stârnesc invidia celor care au livezi de meri, peri, piersici, caişi sau chiar cireşi.
“Este rentabil: investiţia e mare, dar se repartizează pe 20 de ani de amortizare şi preţul de valorificare este foarte ridicat. Cel mai mare din toate fructele din România, în jur de 4 - 4,5 euro pe kilogram, dar pot ajunge şi la 7 euro, uscate... Firmele mari din România le valorifică însă la un preţ mediu de 4,5 euro pe kilogram”, mai spune, pentru Adevărul, directorul general al instituţiei de referinţă în cercetarea pomicolă românească, cu o activitate neîntreruptă din 1967 până în prezent, care transferă în producţie rezultatele din cercetare, dezvoltare, inovare.
„E foarte important să consumăm acest fruct produs de noi'
Mare parte din producţia autohtonă de afine merge la export unde preţul de valoricare este şi cu 50% mai mare faţă de preţul mediu intern.
„Săptămâna trecută, am avut un dialog cu reprezentantul unei companii, care mi-a spus că exportă în Marea Britanie la preţul de 7 euro şi avea clienţi şi în Germania şi Austria. La fel şi alte companii care s-au dezvoltat. Cel mai important este însă nu că exportăm, ci că avem afine pentru consum propriu, avem afine care nu se importă. Şi ştim ce consumăm. Sigur importăm în contrasezon, în lunile de iarnă, e firesc, dar în cantităţi mici. În România, sezonul de afine începe la 15 iunie şi se termină în prima decadă a lunii august. E foarte important să consumăm acest fruct produs de noi", mai spune Mihail Coman.
2.000 de hectare vor intra pe rod în doi ani
Institutul pe care-l conduce a organizat, săptămâna trecută, joi, o acţiune inedită invitându-i pe cei care au dorit să culegă pentru consum afine din cele mai bune soiuri, direct pe plantaţie. În aceeaşi zi, în aula instituţiei a organizat o sesiunea ştiinţifică "Cultura afinului în România", eveniment la care specialiştii în horticultură au discutat despre noi tehnologii, inovaţie şi varietate în cultura afinului, discuţii urmate de demonstraţii de aplicare a tratamentelor fitosanitare utilizând drona.
Una dintre concluziile sesiunii a fost aceea a creşterii interesului pentru culturile de afin.
„Suprafaţa cultivată cu afin s-a dezvoltat în ultimii ani şi este în continuă dinamică. În România, sunt proiecte noi de circa 2.000 de hectare, unele s-au şi implementat deja - perioada de care vorbesc este 2014- 2020, practic a fost de şapte ani. Sunt perioade de dezvoltare europeană şi mare parte din această suprafaţă se plantează acum sau au fost plantate în 2020, deci o dinamică continuă a înfiinţării acestor plantaţii. 2.000 de hectare vor intra pe rod în doi ani, ceea ce înseamnă 13 -15 tone, vorbim de cantităţi mari", mai spune, pentru Adevărul, Mihail Coman.
Se încarcă comentariile...
