Infractorii, împiedicaţi să-şi umple buzunarele cu câştiguri ilicite. CE va înfiinţa o agenţie pentru combaterea spălării de bani
0
Comisia Europeană a prezentat, marţi, un pachet ambiţios de propuneri legislative menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului.
Pachetul include propunerea de înfiinţare a unei noi autorităţi a UE, care va avea drept misiune combaterea spălării banilor. Scopul proiectului este să asigure o mai bună detectare a tranzacţiilor şi a activităţilor suspecte, precum şi eliminarea lacunele exploatate de infractori în vederea spălării produselor activităţilor ilicite sau a finanţării activităţilor teroriste prin intermediul sistemului financiar.
Măsurile adoptate marţi consolidează în mod semnificativ cadrul existent al UE, ţinând seama de provocările noi şi emergente legate de inovarea tehnologică. Printre acestea se numără monedele virtuale, creşterea gradului de integrare a fluxurilor financiare de pe piaţa unică şi caracterul global al organizaţiilor teroriste.
Aceste propuneri vor contribui la crearea unui cadru mult mai coerent, astfel încât operatorii care fac obiectul normelor privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (CSB/CFT), în special cei care desfăşoară activităţi transfrontaliere, să-şi poată îndeplini cu o mai mare uşurinţă sarcinile legate de respectarea normelor CSB/CFT.
Pachetul constă în patru propuneri legislative:
- un regulament de instituire a unei noi autorităţi UE de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului;
- un regulament privind CSB/CFT, care cuprinde norme direct aplicabile, inclusiv în domeniul cerinţelor de precauţie privind clientela şi în cel al cerinţelor referitoare la beneficiarii reali;
- a şasea directivă privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, care înlocuieşte actuala Directivă (UE) 2015/849 şi care cuprinde dispoziţii ce vor fi transpuse în legislaţia naţională, cum ar fi normele privind autorităţile naţionale de supraveghere şi unităţile de informaţii financiare din statele membre;
- revizuirea Regulamentului din 2015 privind transferurile de fonduri, menită să permită urmărirea transferurilor de criptoactive (Regulamentul 2015/847/UE).
În acest context, Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Şi un singur nou scandal de spălare a banilor este prea mult şi trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că nu facem încă tot ce poate fi făcut pentru a elimina lacunele din sistemul nostru financiar.
În ultimii ani am făcut progrese considerabile, iar normele UE privind combaterea spălării banilor se numără în prezent printre cele mai stricte la nivel mondial. Acum, mai rămâne ca aceste norme să fie aplicate în mod consecvent şi supravegheate îndeaproape, dovedindu-se necruţătoare acolo unde este cazul.
De aceea, astăzi luăm aceste măsuri îndrăzneţe menite să preîntâmpine spălarea banilor şi să nu-i lase pe infractori să îşi umple buzunarele cu câştiguri ilicite.”
AMLA: noua autoritate UE de combatere a spălării banilor
Elementul esenţial al pachetului legislativ îl constituie înfiinţarea unei noi autorităţi a UE care va transforma supravegherea combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului în UE şi va consolida cooperarea dintre unităţile de informaţii financiare (FIU).
Potrivit CE, această nouă autoritate de combatere a spălării banilor la nivelul UE (AMLA) va fi autoritatea centrală care va coordona autorităţile naţionale pentru a se asigura că sectorul privat aplică în mod corect şi consecvent normele UE.
De asemenea, AMLA va ajuta unităţile de informaţii financiare să îşi amelioreze capacitatea de analiză a fluxurilor ilicite şi să transforme informaţiile financiare într-o sursă esenţială pentru agenţiile de aplicare a legii.
AMLA va trebui, în special:
- să instituie un sistem unic integrat de supraveghere a combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului în întreaga UE, bazat pe metode comune de supraveghere şi pe convergenţa unor standarde înalte de supraveghere;
- să asigure supravegherea directă a unora dintre instituţiile financiare care prezintă cele mai mari riscuri şi care îşi desfăşoară activitatea într-un număr mare de state membre sau care necesită măsuri imediate de remediere a unor riscuri iminente;
- să monitorizeze şi să coordoneze autorităţile naţionale de supraveghere responsabile de alte entităţi financiare, precum şi să coordoneze autorităţile de supraveghere a entităţilor nefinanciare;
- să sprijine cooperarea dintre unităţile naţionale de informaţii financiare şi să faciliteze coordonarea şi analizele comune ale acestora, în vederea unei mai bune detectări a fluxurilor financiare ilicite cu caracter transfrontalier.
Instituirea unui plafon de 10 000 de euro pentru plăţile mari în numerar
Pentru infractori, plăţile mari în numerar reprezintă un mijloc uşor de a spăla bani, deoarece aceste tranzacţii sunt foarte dificil de detectat. Din acest motiv, Comisia a propus astăzi un plafon de 10 000 EUR la nivelul UE pentru plăţile mari în numerar.
Acest plafon la nivelul UE este suficient de ridicat pentru a nu pune la îndoială moneda euro ca mijloc legal de plată şi recunoaşte importanţa vitală a plăţilor în numerar. Aproximativ două treimi din statele membre prevăd deja plafoane de acest tip, dar cuantumul acestora variază de la un stat la altul.
Plafoanele naţionale sub 10 000 EUR pot rămâne în vigoare. Limitarea plăţilor mari în numerar îngreunează spălarea banilor murdari de către infractori. În plus, se va interzice furnizarea de portofele anonime pentru criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE interzic deja conturile bancare anonime.
Ţări terţe
Comisia colaborează deja îndeaproape cu partenerii săi internaţionali pentru a combate circulaţia banilor murdari la scară globală. Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI) - o organizaţie independentă de supraveghere a spălării banilor şi a finanţării terorismului la nivel mondial - formulează recomandări adresate ţărilor.
Ţările care figurează pe lista întocmită de GAFI vor fi incluse şi pe lista UE. Vor exista două liste ale UE, o „listă neagră” şi o „listă gri”, care corespund listelor GAFI. Atunci când o ţară este inclusă pe listă, UE va aplica măsuri proporţionale cu riscurile pe care le prezintă ţara respectivă.
De asemenea, UE va putea include pe listă ţări care nu figurează pe listele GAFI, dar care, conform unei evaluări autonome, reprezintă o ameninţare la adresa sistemului financiar al UE.
Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European şi de Consiliu. Viitoarea autoritate de combatere a spălării banilor ar urma să devină operaţională în 2024 şi îşi va începe activitatea de supraveghere directă puţin mai târziu, de îndată ce directiva va fi transpusă şi noul cadru de reglementare va începe să se aplice.
Se încarcă comentariile...
