Cele mai cunoscute tradiţii şi obiceiuri din a doua zi de Paşte. Cine moare în Lunea Albă merge în Rai nejudecat
0
Cine moare în prima zi de Paşte merge direct în Rai, iar în această zi, numită Lunea Alba precum şi în ziua următoare, nu se lucrează (exceptând spălatul rufelor), altfel e risc de boală-rea (epilepsie). Sunt doar două dintre credinţele populare legate de lunea de după Paşte
”Umblarea cu pasca” este obiceiul vizitării rudelor apropiate în vederea vestirii Învierii lui Iisus Hristos. Finii merg, de regulă, în vizită la naşi, cu colaci, pască (în unele zone cu cozonac) şi ouă roşii, iar copiii merg la părinţi.
“Pe modelul sărbătorii Crăciunului, a doua şi a treia zi de Paşti continuă obiceiurile specifice începute în ziua precedentă. Fina şi finul iau, de obicei, o pască, câteva ouă roşii, o carafă cu vin şi merg la naşi, care îi pun la masă, unde sunt ospătaţi cu cozonac, slănină şi ouă roşii. După masă, la plecare, şi naşa îi dă finei o pască şi câteva ouă roşii”, explică, pentru "Adevărul", cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.
“Stropirea cu apă” este un alt ritual practicat în cea de-a doua zi de Paşte. Potrivit acestuia, flăcăii le pândesc pe fete ca să le prindă şi să le ude.
“Când le prind, îmbrăcate şi gătite cum sunt, le duc până la cea mai apropiată fântână şi toarnă peste ele vreo două-trei cofe. Ori le duc la o apă şi le cufundă de două-trei ori cu haine cu tot. Se spune că fetele udate astfel se vor mărita în cursul anului”, explică, pentru "Adevărul", Sorin Mazilescu.
În unele zone din vestul ţării, tinerele sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcaţi în straie populare, care primesc de băut şi câteva daruri.
În Lunea Albă, se continuă, în unele zone, un obicei început în duminica învierii şi anume “Plugarul”. Primul gospodar ieşit cu plugul la arat e dus pe plug până la râu şi aruncat în apă. Ritualul e menit să-i aducă belşug şi, tocmai din acest motiv, norocosul e bun să facă cinste cu o băutură.
"Se crede că anul va fi mănos dacă plugarul va fi bine înmuiat"
Cunoscutul folclorist etnolog şi cercetător român, Adrian Fochi (1920-1985) explica cum se desfăşoară totul. În primul rând, plugarul trebuie să ascundă sub gunoiul din curte grapa şi toţi colţii de la grapă, ascunşi separat în gunoi, după care se ascunde şi el în curte. Feciorii, când ies de la biserică, se duc la curtea plugarului. Scot cu furcile grapa, apoi îl caută pe tânăr.
Căutarea poate dura două-trei ore. După ce îl găsesc, îl îmbracă cu o zeghe şi-l leagă cruciş cu paie. Îl pun pe grapă în picioare, rezemat într-un furcoi de fier şi opt feciori ridică grapa cu el pe umeri şi-l duc la râu. Ajungând la râu, caută un loc unde este apa mai adâncă şi cu un vas aruncă apă spre fecior şi spre public.
Feciorii încearcă să-l scoată, el se apără, până când feciorii năvălesc asupra lui şi-l bagă în apă, apoi îl duc acasă. Pleacă apoi cu colindul la oamenii însuraţi din sat, care le dau colaci şi blide cu ouă roşii. "Se crede că anul va fi mănos dacă plugarul va fi bine înmuiat", explica folcloristul.
Un alt alt obicei din Lunea Albă, “Datul în scrânciob” sau dulap, cum i se mai spune în unele sate din Argeş (un fel de roată, carusel), este practicat pentru alungarea duhurilor rele care aduc boală.
“Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor se practică Datul în scrânciob sau în învârtitoare. Pentru a fi sănătoşi, după cum explica folcloristul, etnograful, istoricul şi profesorul Simion Florea Marian. Noi, în copilăria mea, îi ziceam dulap, în fapt, o roată pe care erau fixate nişte scaune. Era undeva la un domn Popescu. Sigurul din zona Coşeşti-Argeş care avea aşa ceva. Pentru noi, copiii, era o bucurie”, mai spune, pentru "Adevărul", Sorin Mazilescu.
"N-a mai răbdat-o sfântuleţul; a lovit-o şi a ţinut-o o jumătate de an"
Un alt obicei – cel al spălării rufelor, se practică pentru ca totul să fie curat şi luminat tot anul. În schimb, cusutul, ţesutul, tricotatul, lucratul, în geeralm nu sunt permise, potrivit rigorilor populare.
“Luni şi marţi după Paşti nu se lucrează, pentru că e rău de boala-rea (epilepsie). <<O femeie a lucrat şi n-a mai răbdat-o sfântuleţul; a lovit-o şi a ţinut-o o jumătate de an", consemna scriitorul şi folcloristul român Theodor Dimitrie Speranţia (1856- 1929)”, explică, pentru Adevărul, Sorin Mazilescu.
Se spune că cine moare în Lunea Alba merge in Rai nejudecat.
Sfântul Gheorghe, sărbătorit anul acesta în a doua zi de Paşte
Aproape un milion de români care poartă numele Sfântului Gheorghe îşi sărbătoresc, anul acesta, în a doua zi de Paşte onomastica, deşi, în general, sărbătoarea este fixată în calendar pe 23 aprilie.
Schimbare a intervenit pentru că, anul acesta, ziua de cinstire a Sfântului Gheorghe s-a suprapus cu Sfânta şi Marea Sâmbătă.
Tipicul prevede ca sărbătorirea sfinţilor mari care cad în Vinerea Mare sau Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paşti, potrivit agenţiei de ştiri a BOR, basilica.ro.
„Conform canonului 51 al Sinodului din Laodiceea, din sec. IV, se mută pomenirea sfinţilor care cad în zilele Postului Mare, şi mai ales a celor care cad în Săptămâna Pătimirilor Domnului ”, explică, pentru "Adevărul", Sorin Mazilescu,
Se încarcă comentariile...
