Un gazetar politic, laureatul Galei Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera omnia

Gabriela Adameşteanu a fost răsplătită şi în Neamţ, pentru activitatea literară FOTO Centrul Saeculare

Juriul a decis ca laureatul Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera omnia, ediţia a V-a, să fie scriitorul şi gazetarul Gabriela Adameşteanu

Laureatul Galei Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera omnia, ediţia a V-a, care a avut loc astăzi, 1 martie 2021, la sala Calistrat Hogaş a Consiliului Judeţean Neamţ, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, este scriitorul şi ziaristul politic Gabriela Adameşteanu. 

Ca preşedinte al juriului la manifestarea din acest an a fost desemnat Nicolae Breban, membru al Academiei Române, alături de el fiind scriitorii şi criticii literari Bogdan Creţu, Mircea A. Diaconu, Constantin Dram, Adrian Dinu Rachieru, Theodor Codreanu şi Cristian Livescu. 

Nominalizaţi ai galei au mai fost Ştefan Agopian, Radu Aldulescu, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Doina Ruşti şi Dumitru Ţepeneag. Gabriela Adameşteanu se alătură celorlalţi patru laureaţi de până acum: Dumitru Radu Popescu (2017), Nicolae Breban (2018), Eugen Uricaru (2019) şi Dan Stanca (2020). 

În cadrul proiectului cultural al Centrului Carmen Saeculare, unul inţiat de criticul Cristian Livescu şi finanţat de CJ Neamţ, a fost prevăzută şi editarea lucrării „Scara ruptă“ a prozatorului Dan Stanca,

laureatul de anul trecut. Cartea se aduagă unei serii de antologii din creaţia laureaţilor, constituindu-se astfel Seria Prozatori români laureaţi ai Premiului Naţional de proză Ion Creangă. Până acum au

mai apărut „Ivan Turbincă şi Iapa Troiană“ - D. R. Popescu, „Amintiri ale celui ce pare că am fost“ - Nicolae Breban şi „Viaţa altora“ - Eugen Uricaru. 

„Ca manifestări conexe ale Galei de decernare a Premiului Ion Creangă amintim expoziţia omagială de la Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu Neamţ, cuprinzând ediţii din opera lui Ion Creangă, precum şi prezentarea filmului «Amintiri din copilărie», în regia Elisabetei Bostan, cu actorul Ştefan Ciubotăraşu, originar din Bicaz, în rolul lui Creangă, eveniment care se va derula la Cinema Mon Amour, în ziua de 1 martie 2021, de la ora 15:00“, se arată într-un comunicat al Centrului Carmen Saeculare Neamţ.  

Revista 22 şi Grupul pentru Dialog Social 

Premiul naţional pentru proză Ion Creangă, Opera omnia, care constă şi într-o recompensă de 5.000 de euro, se acordă pentru întreaga operă în genul prozei unui autor român, care s-a impus conştiinţei

publice autohtone sau pe plan internaţional, cu lucrări de certă valoare şi ţinută artistică, unanim apreciate de critica literară şi de marele public. 

Laureata din acest an,  prozatoare, publicistă şi traducătoare, Gabriela Adameşteanu s-a născut la Târgu Ocna (Bacău), într-o familie de profesori. Face liceul la Piteşti (1956-1960), apoi va absolvi

Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1960-1965), după care intră în sistemul editorial, ca redactor la Editura Enciclopedică Română (1968-1974), Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică (1974-1983) şi Cartea Românească (1983-1990). 

În aprilie 1990 părăseşte editura pentru Revista 22, al cărui redactor-şef devine în septembrie 1991. În 1975 îşi face debutul editorial cu romanul „Drumul egal al fiecărei zile“. Urmează „Dăruieşte-ţi o zi de

vacanţă“ (1979). Romanul „Dimineaţă pierdută“ (1983) îi aduce succesul, încă din perioada comunistă. Dramatizarea făcută de Cătălina Buzoianu în 1986, a consacrat romanul şi în ochii publicului de teatru, cel puţin două actriţe, Tamara Buciuceanu (în rolul Vica) şi Gina Patrichi (în Ivona), devenind întruparea personajelor. 

„Din 1989 până în 2003, Gabriela Adameşteanu a părăsit literatura şi s-a dăruit gazetăriei politice. Pentru multe segmente de public, Gabriela Adameşteanu înseamna revista «22», Grupul pentru Dialog Social, implicarea zilnică în cele mai dure, mai sinuoase şi mai spinoase evoluţii ale politicii româneşti. Cele două mărturii editoriale - interviurile din «Obsesia politicii» (1995), dar mai ales volumul «Cele două Românii» (2000) - sunt totuşi departe de a oferi adevărata anvergură şi ponderea acestei activităţi“, se mai precizează în comunicatul Centrului Carmen Saeculare Neamţ. 

Gabriela Adameşteanu este semnatara şi a altor romane, parte din opera sa fiind tradusă pentru

publicul cititor din Franţa, Estonia, Israel, Bulgaria, Polonia şi Ungaria. Este cunoscută în lumea literară şi pentru traducerile făcute unor scriitori consacraţi, printre ei Guy de Maupassant.

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Bison Land - Ţinutul Zimbrului, nominalizat din nou la Top 100 Green Destinations din lume

O grădină zoo dintr-un parc vechi de 117 ani se închide definitiv. Totul a plecat de la un video traumatizant, cu o ursoaică