FOTO Povestea Gării Piatra Neamţ, locul din care mareşalul Antonescu a rostit „Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!”

FOTO Povestea Gării Piatra Neamţ, locul din care mareşalul Antonescu a rostit „Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!”

Gara din Piatra Neamţ a împlinit în 2013 un secol de la darea în funcţiune FOTO Florin Jbanca

Gara din Piatra Neamţ a împlinit în octombrie anul trecut 100 de ani de la darea în funcţiune. Opera antreprenorului italian Carol Zane a sărbătorit centenarul în haine noi, după lucrările de modernizare efectuate de C.F.R. cu fonduri europene.

Ştiri pe aceeaşi temă

La intrarea pe calea ferată în Piatra Neamţ călătorul este întâmpinat de clădirea cu o arhitectură deosebită a gării. Este vorba de construcţia antreprenorului italian Carol Zane, cel care a ridicat cele mai frumoase construcţii din oraş, printre care Teatrul Tineretului, Biserica Precista, Muzeul de Artă şi actualul sediu al Muzeului Cucuteni.
 
Gara a fost inaugurată pe 2 octombrie 1913, şi în prezent, este monument turistic şi istoric.
 
Localnicii ştiu însă că înainte de actualul amplasament, în urbea de la poalele Pietricicăi funcţiona Gara Veche situată în cartierul cu acelaşi nume. Clădirea de călători, inaugurată la 15 februarie 1885, era de tipul terminus, iar linia fusese construită cu ecartament de 1.000 mm. 
 
Traseul feroviar Bacău-Bicaz a fost conceput încă din 1883 de către inginerul Elie Radu. Construcţia tronsonului a fost realizată în trei etape, dintre care în prima etapă (1883-1885) a fost finalizat tronsonul Bacău – Piatra Neamţ (gara veche, situată în apropierea gării Piatra Neamţ) cu ecartament de 1.000 mm. În cea de-a doua etapă (1890-1892) ecartamentul căii ferate s-a normalizat la 1435 de mm sub îndrumarea ing. Anghel Saligny, iar în cea de-a treia, mult mai târziu (1949-1952), când s-a realizat legătura de 25,5 km dintre Piatra Neamţ şi Bicaz.
 
În ultimii trei ani, clădirea gării, peroanele şi zona învecinată au avut parte de lucrări de modernizare, printr-un proiect în valoare totală de 5 milioane de euro accesat de Compania CFR S.A. de la Fondul European de Dezvoltare pentru modernizarea a 15 staţii de gară din ţară.    
 
Lucrările au fost realizate de o asociere de firme formată din Confer Group SRL Oneşti, Wiebe Romania SRL şi SC Radaria SRL.
 
Chiar şi fără aceste lucrări, construcţia era considerată între cele mai frumoase zece clădiri de gară din ţară alături de cele din Băile Herculane, Sinaia, Cluj Napoca, Râmnicu Sărat, Curtea de Argeş, Iaşi, Arad, Vatra Dornei şi Burdujeni-Suceava.
 
„Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!”
 
Noaptea de 21/22 iunie 1941 a fost una istorică pentru gara din Piatra Neamţ. În lucrarea „Pace şi război” care conţine jurnalul de activitate al mareşalului Ion  Antonescu, publicată de istoricii Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cheptea (volumul I) este prezentată şi evoluţia evenimentelor desfăşurate la Piatra Neamţ în desfăşurarea ostilităţilor româno-germano-ruseşti.
 
Astfel, duminică, 22 iunie 1941, la ora 04.10, trenul special de comandament în care se afla generalul Ion Antonescu, însoţit de generalul Ioaniţiu, trei adjutanţi şi mai mulţi ofiţeri din Marele Stat Major a ajuns în gara Piatra Neamţ. Pe peron a fost întâmpinat de generalul Ritter von Schobert, comandantul Armatei 11 germane spre a se prezenta generalului Antonescu. Timp de 20 de minute aceştia s-au întreţinut în vagonul-restaurant, timp în care, Conducătorul statului român, ridicând o cupă de şampanie, a rostit în faţa celor prezenţi – generali şi ofiţeri superiori români şi germani – o scurtă alocuţiune, prin care anunţa că „astăzi a sosit ceasul luptei pentru a şterge pata de dezonoare de pe fruntea Ţării şi de pe stindardele armatei”. 
 
„Acela a fost momentul în care mareşalul Antonescu, pe atunci general a rostit acel ordin <Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!> care a fost preluat apoi în forma completă şi pe care îl cunoaştem şi astăzi. A doua zi, Antonescu şi suita lui au asistat la slujba religioasă de la biserica Domnească de lângă Turnul lui Ştefan, iar seara, generalul german a venit la vagon pentru a-i prezenta generalului Antonescu situaţia beligeranţilor”, spune profesorul Gheorghe Radu, fost director la Arhivele Naţionale, filiala Neamţ.
 
 
De altfel, de acest moment istoric s-a legat şi denumirea dată scuarului din zona gării „Piaţa Mareşal Ion Antonescu”, respectiv prezenţa unui bust al lui Antonescu până în anul 2002. Atunci, la presiunile Guvernului Năstase, numele pieţei a fost schimbat, iar bustul a dispărut într-o noapte, autorităţile motivând că a fost vandalizat.  
 
Pe aceeaşi temă:
 
citeste totul despre: