Nouă provocare a unui român care a pedalat din Alaska până la Capătul Lumii. Unde va ajunge acum Radu Păltineanu

Nouă provocare a unui român care a pedalat din Alaska până la Capătul Lumii. Unde va ajunge acum Radu Păltineanu

Radu Păltinineanu, în Tiera del Fuego - Ţata de Foc. FOTO: Facebook

Viitoarea ţintă este Groenlanda. În prima expediţie a traversat, de la nord la sud, continentele americane, pedalând 34.554 de kilometri, la care se adaugă alţi 4.100 de kilometri navigaţi pe fluviul Amazon.

Ştiri pe aceeaşi temă

Radu Păltineanu, un româno-canadian absolvent al Universităţii McGill, a anunţat pe Facebook care care va fi noua sa provocare, după senzaţionala experinţă avută cu câţiva ani în urmă.
 
Temerarul, de loc din Piatra Neamţ, după ce a traversat de unul singur cele două continente americane, spune că şi-a propus pentru acest an traversarea Groenlandei pe schiuri, de această dată avându-l ca partener pe Aurel Sălăşan, un cunoscut alpinist. 
 
Ar fi o a doua experienţă a unui pietrean în acest ţinut îngheţat, după cea a lui Ticu Lăcătuşu (primul român pe Everest), care a ajuns aici în 2010, avându-l alături pe regretatul Cornel Coman. 
 
Păltineanu a menţionat că traversarea Groenlandei va fi făcută dinspre vest spre est, plecând din micuţa aşezare Kangerlussuaq, pentru a ajunge la Tasilaq, distanţa fiind de circa 600 de kilometri.
 
Expediţia ar urma să dureze cam o lună, după cum plănuieşte iniţiatorul ei: „Autosuficienţă timp de 26 - 30 de zile, fără suport exterior,  înfruntând vânturi extreme şi temperaturi de -25°C. 20 - 25 de km
parcurşi zilnic. Distanţa totală este de aproximativ 600 de km dar, în cazul unor furtuni de zăpadă, în unele zile, putem rămâne blocaţi în cort“. 
 
De ce Groenlanda? Explică tot Radu Păltineanu:  „Încălzirea globală duce la un ritm alarmant de topire a gheţarilor, iar acest fenomen este, poate, cel mai vizibil în Groenlanda. Cercetătorii preconizează că până la sfârşitul acestui secol Groenlanda va pierde 4,5% din masa actuală de gheaţă, acest fenomen schimbând uşor şi irevocabil faţa acestui loc izolat de pe Terra. Tocmai de asta ne dorim în acest moment să explorăm a doua calotă glaciară a Terrei, un loc încă puţin atins de om, trăgând în acelaşi timp un semnal de alarmă cu privire la activităţile nocive care accelerează ritmul încălzirii globale şi
duce la dispariţia gheţarilor“.
 

După Groenlanda, în Neamţ şi apoi în Antarctica

Fără să o spună explicit, din cele postate de Radu Păltineanu reiese că expediţia va avea loc cel mai probabil în lunile septembrie şi octombrie 2020. Acesta trage un semnal de alarmă şi despre ce se petrece în domeniul forestier din România, unde tăierile ilegale fac ravagii:
 
„Tăierile ilegale, pierderea biodiversităţii şi încălzirea globală sunt strâns legate. În România se taie, într-un an, aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale, diferenţa provenind din tăierile ilegale. Acest fenomen nu are doar un impact local, ci unul global. Aşadar, cu ocazia acestei expediţii, ne dorim să tragem un puternic semnal de alarmă în acest sens şi să implicăm câteva sute de voluntari pentru plantarea a 6.000 de puieţi (10 puieţi pentru fiecare km parcurs în Groenlanda). Acţiunea
va avea loc în prima jumătate a lunii octombrie 2020, imediat după încheierea expediţiei, în judeţul Neamţ, unul din cele mai afectate de fenomenul tăierilor ilegale din ţară“.
 
În continuarea postării de pe Facebook, Păltineanu dezvăluie următoarea aventură după Groenlanda: „Este doar un prim pas spre ceva şi mai cutezător, spre Antarctica şi tocmai de aia, ne-am dori ca să ne raliem câţi mai mulţi oameni/branduri faine, care să creadă în acest demers“.
 
Pentru performanţa de a traversa pe bicicletă cele două continente americane, Păltineanu a primit premiul „Aventurierul european al anului 2018“, în cadrul unei festivităţi care a avut loc pe 2 iulie 2019 la Munchen.
 
„Dedic acest prestigios titlu tuturor tinerilor români care visează să vadă lumea şi să se aventureze în necunoscut şi tuturor românilor care au făcut-o deja“, spunea temerarul.
 
Aprecieri pentru reuşita sa a primit şi din partea Consiliului Local Piatra Neamt, oraşul unde a copilărit, în martie 2019 fiind felicitat public şi înmându-i-se o plachetă.
 
Cât despre expediţia de pe cele două Americi, inginerul software, care face acum naveta între ţara natală şi Canada (s-a stabilit acolo după terminarea facultăţii), pleca pe bicicletă pe 5 august 2015, din Alaska, punct final fiind Ţara de Foc, în Argentina.
 

22 octombrie 2018, Ushuaia - Ţara de Foc

Pedalând pe cele două continente americane. FOTO: Facebook 
 
 
Ceea ce iniţial trebuia să aibă o durată de circa 9 luni, a însemnat un periplu de 3 ani, 2 luni şi 17 zile, Păltineanu devenind devenit primul român care realiza aşa ceva. 
 
„Doamnelor şi domnilor, am reuşit! Astăzi (22 octombrie 2018 - n.r.), la orele 21,51, am ajuns în Ushuaia, capătul expediţiei mele americane, unind astfel cele două extreme ale Americilor, pe bicicletă. Mai precis, Deadhorse, în nordul Alaskăi şi Ushuaia, în sudul Ţării de Foc, în prima aventură românească de acest gen. Închei această expediţie cu 34.554 de km pedalaţi şi alţi 4.100 de km navigaţi pe cursul fluviului Amazon, kilometri care m-au purtat prin toate ţările şi teritoriile continentale ale Americii de Nord şi Sud“, nota „ciclistul“. 
 
Aşadar, expediţia americană a plecat din tundra alaskană, coborând apoi în paralel cu lanţul Munţilor Stâncoşi, Canada şi Statele Unite. A urmat deşertul Chihuahua, Platoul Central Mexican, ascensiunea pe cel mai înalt vulcan din America de Nord, Orizaba (5.636 m), jungla din sudul Mexicului şi Guatemala, vulcanii Americii Centrale şi căldura infernală a Tropicelor. 
 
Din Columbia, a luat-o spre est, străbătând Marea Savană şi cascada Angel în Venezuela, jungla
guyaneză, Amazonia şi atingerea punctului cel mai îndepărtat de centrul Terrei, vîrful Whimper (6.268 m) din Masivul Chimborazo, în Ecuador. 
 
Apoi, a urmat deşertul de pe coasta peruană, Altiplano Andin, Argentina, Paraguay şi, în final, stepa nesfîrşită a Patagoniei. Pe Facebook, Păltineanu a ţinut un jurnal al călătoriei sale, urmând să scrie o carte despre experienţele trăite şi să realizeze un documentar.
 
Când a plecat avea în buzunar în jur de 1.000 de dolari canadieni şi a luat cu el şi un steag semnat de personalităţi sportive din România - Gabriela Szabo, Ivan Patzaichin, Ilie Năstase, Leonard Doroftei,
Lucian Bute, Constantin Lăcătuşu, Alex Găvan, pe care l-a postat în locuri care i s-au părut emblematice.
 

Munţii Carmen Silva, râul Rosetti, râul Ureche şi capul Sinaia, toponime româneşti din Ţara de Foc

Radu Păltineanu a avut cu ele un steag cu semnăturile unor celebri sportivi români. FOTO: Facebook
 
 
„Nu cred că există cuvinte care pot descrie multitudinea de locuri şi experienţe pe care le-am trăit în ultimii trei ani, dar vreau să împartăşesc cu voi aceste instantanee din ultima bucată a traseului meu prin Ţara de Foc şi America de Sud şi să vă mulţumesc din suflet pentru mesaje, comentarii, încurajari şi ajutorul pe care mi l-aţi oferit în tot acest timp. Visele pot deveni realitate şi aceasta este dovada, iar
omenia este lucrul cel mai de preţ pe care îl avem“, se destăinuia Radu Păltineanu celor care i-au urmărit aventura. 

De-a lungul călătoriei a poposit şi a dormit în toate locurile posibile, de la cort şi hotel până la hambare, celulă de poliţie, staţii de pompieri, oficii poştale şi biserici. A avut şi experienţe deloc plăcute, fiind jefuit de două ori şi a parcurs zone în care i-a fost teamă. Asta din cauza reputaţiei locurilor în cauză, cum ar fi în Mexic. 

Iată ce mai consemna în jurnal inginerul în ultima parte a călătoriei. 

„13 octombrie. Am reuşit! Am trecut strâmtoarea Magellan şi sunt în Ţara de Foc. Asta după ce
am nimerit într-un câmp minat. De buni vecini ce sunt cu argentinienii, chilienii au minat acum ceva zeci de ani foarte multe zone de frontieră şi aşa au rămas. Cu 34.086 km pedalaţi la bordul Cross Quest-ului meu, deşi lupta cu vântul este una aprigă, mi-au mai rămas doar 400 de km până la Ushuaia“. 

„16 - 17 octombrie. Acesta este râul Carmen Silva, denumit astfel de exploratorul român Iuliu Popper, după pseudonimul literar al Reginei Elisabeta I a României, Popper fiind un admirator al Casei Regale. L-am traversat azi în drumul meu spre Rio Grande. Munţii Carmen Silva, râul Rosetti, râul Ureche şi capul Sinaia sînt doar câteva toponime româneşti din Ţara de Foc. 

Asta pentru că bucureşteanul Iuliu Popper (cunoscut şi ca Iulius Popper) a fost unul dintre primii exploratori ai acestei insule situate în extrema sudică a Americii. Popper ajunge în 1886 în Ţara de Foc, denumită astfel de Magellan, pentru că văzuse de pe corabie focurile baştinaşilor. (...)

Dar, cum aurul tulbura mai ceva ca vinul mintea omului, după descoperirea unor zăcăminte semnificative de aur, pe câteva insule mai mici din arhipelag, se auto-proclamă domnitor al regiunii şi îşi atrage duşmănia guvernatorului din Punta Arenas şi a altor căutători de aur. Îşi bate propria monedă (...) Moare în circumstanţe suspecte în 1893“. 

Iar despre expediţia sa, conchide: „Vor urma şi alte continente şi aventuri, nu înainte de a reveni acasă, în România, pentru o perioadă nedeterminată, să mă ocup de carte şi documentar, fiindcă,
cred eu, această aventură merită povestită“. 

Şi, în acest an, va pleca în altă aventură, traversarea Groenlandei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările