Elevii români rescriu istoria. „Urmarea Primului Război Mondial a fost aderarea Daciei la Transilvania“

Elevii români rescriu istoria. „Urmarea Primului Război Mondial a fost aderarea Daciei la Transilvania“

Subiectele la examene s-au dovedit pentru unii peste puterile lor. FOTO: Adevărul

Colecţia de „perle” de la Evaluarea Naţională a corectorilor la disciplina Istorie (care a fost prezentă în grila de examen acum câţiva ani) conţine câteva sintagme şi fraze memorabile, care sfidează logica.

Ştiri pe aceeaşi temă

Limba şi literatura română nu este singura probă de la examenele de final de gimnaziu sau de admitere în liceu la care, de-a lungul anilor, absolvenţii claselor a VIII-a şi-au uimit corectorii prin „originalitate“ şi mai puţin prin cunoştinţe.

Interesant este că Istoria, atât timp cât a fost opţiune pentru Capacitate, Teste Naţionale sau Evaluare Naţională, a fost una din disciplinele cu cel mai mare procent de promovabilitate şi foarte multe note de 10. În acelaşi timp, însă, a generat şi o mulţime de „perle” demne de o antologie de profil. 

Unele demonstrează gravele lacune ale absolvenţilor de gimnaziu, care au dat răspunsuri fără nici o noimă la cerinţele subiectelor, care, uneori, erau extrem de uşoare. În timp, profesorii care au făcut parte din comisiile de corectare a tezelor au adunat „producţiile“ unor elevi, câteva dintre acestea fiindu-vă prezentate în articolul de faţă.

Istorie dincolo de bariera timpului

Pentru unul dintre candidaţi, bariera timpului nu a fost o problemă. Aşa că a adus la un loc personaje sau evenimente despărţite de sute de ani: confruntarea militară dintre Basarab I şi Carol Robert de Anjou nu mai este plasată la Posada, ci în Dealul Spirii, acolo unde era vorba de pompierii conduşi de Pavel Zăgănescu, la 1848. 

Altul dă istoria înapoi cu aproape 2.000 de ani şi afirmă: „O urmare a intrării României în Primul Război Mondial a fost aderarea Daciei la Transilvania“. Cam în aceeaşi zonă a haosul temporal se află şi afirmă că „Unirea Moldovei cu Ţara Românească a fost propusă în cadrul colectivizării de la Paris“. 

În alte teze, exprimarea devine confuză şi ilogică, încât este imposibil de găsit sensul: „România este catastrofată de Rusia chiar dacă au semnat tratatul de pace de a trece prin ţară fără a face pagubă“ şi „Pentru obţinerea independenţei faţă de Imperiul Otoman în anul 1877, România a luptat cu Turcia împotriva Rusiei“.

Cele trei stadii ale lui Mihai Viteazul: „bogătaş, ban şi domn

Cum corectarea lucrărilor la examene este o muncă destul de dificilă, care cere atenţie, concentrare şi corectitudine, cu siguranţă unii profesori s-au deconectat atunci când sub ochi le-au apărut răspunsuri „docte“, păreri sau susţineri dintre cele mai originale. 

Exemple în acest sens pot fi următoarele: „România a intrat în război după doi ani de staţionare, pentru a recupera teritoriile pe care le avea de partea Germaniei“, „Marea Unire a avut loc în urma celor două războaie mondiale“, „Mihai Viteazul a ajuns domn al Ţării Româneşti după ce a parcurs trei etape: bogătaş, ban şi domn“, „Cenzura este un proces de gândire, o manifestare care nu are voie să o manifeste o electualitate“.

Iar altele sunau astfel: „Colectivizarea este un proces care participă la procedee de muncă la un anumit loc“, „După ce Carol I nu a mai stat la tron a intrat la tron Mihai dar acesta avea numai 18 ani şi a avut mai multă grijă de armată că de celelalte lucruri se ocupa mama sa“, „Colectivizare înseamnă un grup de parlamentari“ sau „Alexandru Ioan Cuza a colectivizat averile mănăstireşti“. 

Cum istoria românilor s-a „intersectat“ vremelnic cu cea a Imperiului Otoman, unii dintre elevi au găsit de cuviinţă să-i caracterizeze într-o manieră personală pe turci sau pe conducătorii lor. Şi iată ce-a ieşit: „Pentru că era turc, Baiazid se dă viteaz la români“, „Baiazid a venit cu jigniturile la adresa noastră“, „Turcii erau reunoscuţi prin hapsânia lor“. 

Fermi convinşi că nu greşeşc în raţionamente, alţi elevi au scris despre năzuinţele neamului: „Poporul român a avut o unitate şi o dorinţă măiastră de libertate“, „Această ţară era atacată din mai multe colţuri, mai mult de la colţul otoman“. 

Cât despre ce-l făcea pe un domnitor român să fie mândru, iată răspunsul: „Mircea cel Bătrân era mândru pentru că ştia că are oşteni cu mândrie de a da chiar cu preţul vieţii sânge drag pentru ţara lor“. Acelaşi voievod „a făcut mult eroism“, şi era „nimeni altul decât tatăl lui Ştefan cel Mare“.

Pe aceeaşi temă:

Superclasa din Neamţ care a uimit învăţământul. Şapte elevi au luat 10 la Evaluarea Naţională. „Au prins cea mai grea perioadă psihologică a ultimilor ani“

Absolvent al Colegiului Militar, decorat cu Emblema de Onoare a Armatei. A primit distincţia de la ministrul Apărării

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: