Elena Cuza şi secretele vieţii din Neamţ. De ce a locuit într-o casă închiriată, deşi îşi ridicase o locuinţă spectaculoasă

Elena Cuza şi secretele vieţii din Neamţ. De ce a locuit într-o casă închiriată, deşi îşi ridicase o locuinţă spectaculoasă

Elena Cuza, soţia fostului domnitor Al. I. Cuza

Doamna Elena Cuza a locuit în ultimii cinci ani din viaţă într-o casă închiriată din Piatra Neamţ şi a continuat să se dedice acţiunilor de caritate în folosul locuitorilor acestei urbe.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ultimii ani din viaţa Elenei Cuza au fost legaţi de oraşul Piatra Neamţ, unde a decis să se stabilească la 12 ani după moartea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Detalii biografice şi istorice despre cele două perioade petrecute în urbea de la poalele Pietricăi sunt consemnate în lucrarea „Principesa Elena Cuza la Piatra Neamţ“ (2012, Editura „Constantin Matasă“), semnată de Mihaela Cristina-Verzea şi Elena Cojocariu, specialişti la Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra Neamţ.  
 
Lucrarea sintetizează sursele documentare legate de ultima perioadă din viaţa soţiei Domnitorului Cuza şi stabileşte că Doamna Elena a locuit în Piatra Neamţ în două perioade, prima începută în vara anului 1895, atunci când a decis să-şi construiască aici o casă finalizată, cel mai probabil în 1899. „Orăşelul tăcut şi pitoresc plăcu mult Doamnei Elena, care se hotărî să construiască şi ea o casă frumoasă şi încăpătoare, unde să se strângă pe lângă ea în timpul verii sau sărbătorilor aceia care-i erau dragi“, arată Lucia Borş, autoarea singurei biografii închinate Principesei Elena. 

La Piatra Neamţ şi-a construit o casă, dar a locuit cu chirie   

Casa ridicată de Elena Cuza poate fi admirată şi în zilele noastre, fiind situată pe strada Ştefan cel Mare, la numărul 39 (nr.25 la momentul construirii). „Imobilul o reprezintă pe marea Doamnă şi pare desprins dintr-o poveste. Volumetria simplă, îmbogăţită de bosaje care marchează îmbinarea faţadelor, are cornişe late specifice arhitecturii vremii. Decorată fără ostentaţie, dispusă nu cu faţa spre strada principală, ci spre aleea de acces, locuinţa demonstrează discreţie şi modestie“, descrie casa arhitect Adina Panaitescu, conform lucrării  realizate de specialiştii Muzeului de Istorie.

Casa pe care a deţinut-o Elena Cuza la Piatra Neamţ FOTO: Florin Jbanca

Doamna Cuza nu s-a bucurat prea mult de casa pe care o ridicase la Piatra Neamţ, deoarece în 1901 a plecat la Geneva, la fina şi nepoata sa Elena Lambrino. Mai înainte, ea şi-a donat casa fratelui Dimitrie Gheorghe Rosetti (aprilie 1901), iar la scurt timp (septembrie 1902) acesta a vândut-o unui comerciant din oraş, Vasile S. Caludi.  
 
Conform lucrării biografice scrise de Lucia Borş, „în străinătate, principesa începu să simtă dorul de ţară… Îi era şi teamă că va muri departe de ai săi“. La iniţiativa unei femei pe care o cunoştea din Piatra Neamţ (Henrieta  Bacalu) şi care a vizitat-o la Geneva, Elena Cuza revine în oraşul de sub Pietricica. Ultimii săi ani din viaţă (1904-1909), Doamna Cuza şi i-a petrecut în această casă, de pe strada Ştefan cel Mare, nr. 55, devenită ulterior monument istoric.
„O căsuţă modestă, formată din două odăi şi un antreu pe care se afla o altă odaie, pentru camerista sa, Germaine, adusă cu ea din Geneva. Casa era veselă cu o grădiniţă în faţă, pe care Doamna Elena o îngrijea singură“ (Lucia Borş).

„Nu rămânea Sfintei Principese pentru nevoile Ei strict personale: pensiunea, chiria, o rochie pe an!“

Alte mărturii din perioada în care a locuit cu chirie la Piatra Neamţ descriu modul simplu în care trăia Doamna Cuza. „Îmbrăcămintea ei consta dintr-o haină şi o fustă neagră din postav. Pe cap purta o dantelă sau un fular de lână, iar în picioare ghete cu nasturi. Hainele le purta mult, iar dacă se rupeau le repara, căci – după cum spunea – nu voia să lipsească pe unii din săracii ei cărora le dădea ajutoare. Astfel a dat lemne şi îmbrăcăminte unor copii săraci şi bolnavi din mahalalele Pietrei. De asemenea, a dat bani pentru premii copiilor silitori la învăţătură din Piatra Neamţ“, conform unui articol semnat de Ermina Albu în ziarul Ceahlăul (1972).
 
Tot aici se pomeneşte că Elena Cuza a fost printre primii donatori, cu suma de 10.000 lei, pentru construirea unei băi publice la Piatra Neamţ. Medicul Socrat Lalu mărturisea că principesa Elena a făcut numeroase acte de caritate în perioada în care a locuit cu chirie la Piatra Neamţ.
 
„Nu rămânea Sfintei Principese – cât a stat la Piatra – pentru nevoile Ei strict personale: pensiunea, chiria, o rochie pe an! nici a zecea parte din ceea ce dăruia! Trăia extrem de modest, pentru a da la alţii cât putea mai mult“, spune medicul Socrat Lalu, titularul Catedrei de Farmacologie a Facultăţilor de Medicină din Iaşi şi Bucureşti.

A pus bazele chirurgiei în Piatra Neamţ printr-o donaţie 

Din corespondenţa purtată de Socrat Lalu cu profesorul I.Bălăcescu, chirurg, aflăm că Doamna Elena a donat sume importante de bani pentru achiziţionare unor aparate de sterilizare, necesare fostului spital din oraş, gest care a pus bazele chirurgiei în Piatra Neamţ.
 
„Sfânta Principesă a pus în mâinile mele, odată 10.000 de lei, apoi 2.000 şi altădată încă 2.000 de lei, plus vreo câteva sute de lei pentru vamă şi transport, bani încredinţaţi D-rului Iernici, pentru ca să cumpărăm cum este menţionat pe placa de marmură comemorativă, care se găseşte încă la acest fost spital. Aceste aparate au fost comandate de noi la Adnet la Paris şi instalate la spital, în cursul anului 1906 şi numai graţie lor şi repet a bunătăţii fără de margini a Sfintei Principese Cuza s-a putut face în orăşelul nostru un început de chirurgie…“ 
 
Pe 24 ianuarie 1909, cu prilejul aniversării semicentenarului Unirii Principatelor, Nicolae Iorga o vizitează pe Elena Cuza la Piatra Neamţ.
 
 

 
Casa în care şi-a trăit ultimii cinci ani din viaţă Elena Cuza FOTO: Florin Jbanca 
 
„În acea odăiţă neagră, în care se desluşea, în fundul unui fotoliu, dintr-o săracă rochie de doliu, supt un cauc de călugăriţă acoperit cu un văl simplu de lână, o figură măruntă, săpată din în fildeş palid, - în odaia aceea era o viaţă care ştia, cetia, afla…era o cugetare sigură şi cuminte, era o inimă care bătea pentru tot ce e nobil…“
 
Descrierea marelui istoric român este în urma vizitei făcute cu două luni înainte ca Doamna Elena Cuza să moară, pe 2 aprilie 1909, la vârsta de 83 de ani. Principesa îşi donase şi cavoul de la Mănăstirea Bistriţa, şi a fost înmormântată la Soleşti-Vaslui, locul unde a copilărit.   
 

Casa pe care Elena Cuza a deţinut-o la Piatra Neamţ FOTO: Florin Jbanca

Imagini din aceeasi galerie
  • Casa pe care Elena Cuza a deţinut-o la Piatra Neamţ FOTO: Florin Jbanca
  • Casa în care a locuit în chirie Elena Cuza şi în care a murit în aprilie 1909  FOTO: Florin Jbanca
  • Casa în care a locuit Elena Cuza la Piatra Neamţ este monument istoric FOTO: Florin Jbanca
  • Bustul Elenei Cuza a fost dezvelit în curtea Fubndaţiei de Îngrijiri Comunitare pe 24 iunie 2000 FOTO: Florin Jbanca
  • Elena Cuza colecţia Muzeului Mănăstirii Agapia
  • Doamna Elena Cuza, portret de Theodor Aman
  • Elena Cuza, la apusul vieţii Sursa foto: colecţia Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările