Corp al mănăstirii ctitorite de părintele Iustin, mistuit de flăcări. Cum au cauzat plantele medicinale incendiul devastator

Corp al mănăstirii ctitorite de părintele Iustin, mistuit de flăcări. Cum au cauzat plantele medicinale incendiul devastator

Incendiul de la manastire s-a soldat cu mari pagube. FOTO:Facebook Tyty Golden

Incendiul a fost cauzat de un coş de fum neprotejat termic. Amploarea flăcărilor a fost sporită de plantele medicinale depozitate în pod.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mănăstirea de maici Paltin, din imediata apropiere a mult mai
cunosctului aşezământ monahal Petru Vodă, ctitorit de părintele Iustin Pârvu - o personalitate a luptei anicomuniste din ţară, a fost puternic afectată de un incendiu izbucnit în noaptea de 4/5 ianuarie 2020.
 
Lupta cu flăcările a durat circa şase ore, pompierii de la ISU Neamţ stabilind că sinistrul a fost provocat de un coş de fum neprotejat termic faţă de materialele combustibile. 
 
Amploarea nedoritului incident a fost sporită de cele cîteva tone de plante medicinale aflate în podul stăreţiei, exact de unde au pornit flăcările. 
 
Incendiul nu ar fi provocat daune aşa de mari dacă era observat la timp, dar la izbucnirea lui maicile se aflau la slujbă. 
 
Apelul la Dispeceratul ISU a fost la ora 21.00, către mănăstirea din comuna Poiana Largului plecând iniţial două autospeciale, după care au mai venit şase echipaje, la misiune participând peste 30 de pompieri. 
 
„Deoarece exista posibilitatea propagării incendiului la biserică, au fost solicitate forţe în sprijin de la Detaşamentul Piatra Neamţ şi Detaşamentul Târgu Neamţ, care au intervenit cu alte patru autospeciale de stingere şi două autospeciale de intervenţie la înălţime“, a declarat Irina Popa, purtător de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ.
 
Incendiul a fost lichidat după aproximativ şase ore, în jurul orei 3.00, arzînd mansarda stăreţiei pe o suprafaţă de 400 de metri pătraţi, acoperişul de circa 500 de metri pătrţi, obiecte de cult aflate în chilii şi cărţi din biblioteca aşezământului. 
 
Au mai fost mistuite de flăcări aproximativ 3 tone de plante medicinale, depozitate în podul clădirii.
La finalul intervenţiei, pompierii au ajuns la concluzia că incendiul a fost provocat de coşul de fum neprotejat termic faţă de materialele combustibile. 
 
Cadrele ISU participante la misiunea de stingere au reuşit să împiedice propagarea flăcărilor la o biserica de lemn aflată la doar 5 metri de clădirea care ardea, la orfelinatul şi azilul de bătrâni
din incinta mănăstirii.
 

Mănăstiri dedicate martirilor din temniţele comuniste

Mănăstirile Petru Vodă şi Paltin sunt ctitorii ale părintelui Iustin, fiind lăcaşuri ce atrag zeci de mii de peleri anual. 

Prima dintre ele atrage şi pentru caracterul memorial, ea fiind dedicată martirilor din temniţele 
regimului comunist, fostul stareţ, Iustin Pârvu, petrecând în detenţie mulţi ani. 

La Petru Vodă este înhumat preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa, nume relevant al ortodoxiei româneşti contemporane şi poetul Radu Gyr (reînmormântat aici). Lăcaşul, având hramul Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavrii, a fost înfiinţat în anul 1991, într-o poiană din Munţii Stânişoarei de către arhimandritul Pârvu în amintirea celor care au suferit în detenţie în perioada comunistă. 

În ceea ce priveşte Mănăstirea Paltin, ea are hramul Acoperământul Maicii Domnului şi a fost ctitorită în 1993, pentru a deservi aşezăminte sociale. 

Recunoscut drept urmaş al părintelui Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria, Iustin Pârvu s-a născut pe 10 februarie 1918, în satul Poiana Largului, comuna Călugăreni, judetul Neamt. A participat împreună cu
Divizia 4 Vânători de Munte la luptele din cel de-al Doilea Război Mondial, ajungând pînă la Don. 

În 1945 a fost arestat şi condamnat la 12 ani închisoare, pedeapsa prelungindu-se până în 1964, fiind
încarcerat la Suceava, Văcăreşti, Jilava, Aiud, Gherla, Piteşti, muncă silnică executând în mina de la Baia Sprie.

În 1992 a început construirea lăcaşului de la Petru Vodă, spunând că ideea zidirii unei mănăstiri l-a făcut să treacă mai uşor peste cumplitele suferinţe din temniţele regimului totalitar. 

Începând din 2002 a ctitorit mai multe aşezăminte monahale, Schitul de la Aiud şi Mănăstirea Poarta Albă, ridicată în memoria deţinuţilor care au pierit la lucrările Canalului Dunăre - Marea Neagră. A decedat la 16 iunie 2013, fiind îngropat în cimitirul Mănăstirii din munţii Neamţului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările