Bandele de cerşetori minori răspândesc teroare într-un mare oraş din România. S-a ajuns chiar şi la crimă

Bandele de cerşetori minori răspândesc teroare într-un mare oraş din România. S-a ajuns chiar şi la crimă

Cerşetorii minori, o prezenţă cotidiană pe străzile din Piatra Neamţ FOTO Vestea.net

Zonele aglomerate din municipiul Piatra Neam, dar mai ales centrul urbei, sunt sufocate de hoarde de cerşetori. Uneori aceştia depăşesc cu mult limitele cerşetoriei, devenind extrem de violenţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oraşul Piatra Neamţ, ca de altfel mai toate din ţară, se confruntă, de ani şi ani, cu un fenomen care pare de necombătut, cel al cerşetoriei.

Deşi neoficial se vorbeşte că reţelele de cerşetorie aduc câştiguri de neînchipuit celor care-l dirijează din umbră, în realitate o de infracţiune e destul de greu de probat deoarece omerta e mai mult decât lege.

Fie că „pomanagiii“ sunt adulţi, sau îi supraveghează pe minori, de cele mai multe ori propriile odrasle, împotriva lor nu se poate face mare lucru, doar aplicarea unor amenzi contravenţionale. Care oricum nu-s plătite niciodată. 
 
În municipiul de sub culmea Pietricica activitatea e foarte bine organizată, cerşetorii luând cu asalt zonele cu „vad“, cea centrală sau unde-s amplasate supermarket-urile ori pieţele, iar eventuale încălcări ale „teritoriului“ de către intruşi se lasă cu corecţii severe.
 
Odată ce s-au deschis terasele, centrul a fost invadat de cerşetori minori, care sunt de o insistenţă dusă la extrem, deranjând continuu pe cei care încearcă să bea liniştiţi o cafea sau o bere.   
 
O ultimă acţiune de combatere a fenomenului a avut loc joi, 10 septembrie, din zona Pieţei Ştefan cel Mare a urbei, fiind culeşi şapte minori, care agasau clienţii cârciumilor. Toţi erau din alte localităţi, în special comunele Girov şi Războieni, acolo unde sunt comunităţi de romi, ei nefiind pentru prima dată într-o astfel de ipostază, nu mai târziu de săptămâna trecută poliţiştii locali găsindu-i în alte zone din oraş. Trebuie menţionat că ei făceau parte din două grupuri distincte.
 
„Şapte minori, cu vârste între 8 şi 17 ani, au fost conduşi la sediu, unde au fost identificaţi, unul dintre aceştia fiind sancţionat pentru cerşetorie cu suma de 70 lei“, a comunicat Poliţia Locală Piatra Neamţ. 
 
Singura amendă a fost dată deoarece minorul avea peste 14 ani, la restul nefiind posibil acest lucru din cauza vârstei. Cerşetorii sunt duşi în localităţile de domiciliu, dar de multe ori, în câteva ore sunt iar la „muncă“, în oraş.
 

Şeful Poliţiei Piatra Neamţ şi-a încheiat cariera din cauza unei cerşetoare

În breaslă mai apar şi conflicte, unul de acest gen consemnându-se la sfârşitul lunii trecute. Pe 31 august, forţele de ordine au intevenit pentru aplanarea unei altercaţii între mai multe persoane adulte, pe strada General Dăscălescu, motiv de bătaie fiind teritorul în care cerşeau. 
 
Acum câţiva ani, într-o perioadă în care se înmulţiseră cazurile de tâlhării comise de minori cerşetori fără domiciliu, victime fiind bătrânii, un astfel de caz avea să încheie cariera comisarului şef Cezar Filip, comandantul Poliţiei Piatra Neamţ. 
 
Pe 8 martie 2014, poliţistul se afla la o florărie, moment în care a văzut nişte adolescenţi care agresau o bătrână. A fugit după ei, dar nu a prins-o decât pe Ana Maria T., atunci în vârstă de 14 ani. A chemat un echipaj, iar suspecta a ajuns la sediu, pentru  audieri. 
 
Comisarul şef Filip a plătit cu funcţia o ieşire nervoasă FOTO Adevarul.ro
 
La un moment dat a sosit şi comisarul, care i-a aplicat o corecţie minorei, în sala de aşteptare, toată scena fiind surprinsă de camerele de luat vederi. De acest lucru a aflat un coleg cu care comandantul nu era în relaţii tocmai cordiale, pe 10 martie, comisarul Relu Baciu mergând la ofiţerul de serviciu, acolo unde era sistemul de stocare a imaginilor şi i-a cerut să-l acceseze pentru a căuta înregistrarea. 
 
Nu a putut să o vadă bine pentru că filmul se întrerupea, dar peste opt zile, poliţistul a revenit, încercând să le copieze pe un stick pe motiv că-i sunt necesare într-un dosar, transferul fiind realizat. În aceaşi zi, 18 martie 2014, comandantul a fost înştiinţat de ofiţerul de serviciu despre cele petrecute, astfel că l-a chemat pe administratorul sistemului de supraveghere, cerându-i să formateze hard-disk-ul. 
 
Imaginile au fost postate pe YouTube, fiind deschise anchete, comisarul Filip a fost demis din funcţie şi a ieşit din sistem prin pensionare, în prezent fiind avocat. A fost acuzat de purtare abuzivă şi alterarea integrităţii datelor informatice, primind o condamnare cu suspendare de 5 luni şi 17 zile de detenţie.
 

După 21 de ani de închisoare politică, ucis de un cerşetor

Tot din cauza unui cerşetor avea să-şi piardă viaţa Grigore Caraza, figură proeminentă a deţinuţilor politici din România, care a executat 21 de ani de temniţă grea. Era unul dintre 56 de „politici“ din ţară, pe fişa căruia, la eliberare, scria „nereeducabil“. 
 
Pe 21 iulie 2014, în Piatra Neamţ, bătrânul de 85 de ani stătea pe banca din faţa blocului, iar la un moment dat s-a apropiat un tânăr, care i-a spus că îl cunoaşte. Apoi a fost lovit continuu cu pumnii şi picioarele, a încercat să se apere cu bastonul, dar a fost doborât, urmând altă serie de violenţe. 
 
A fost transportat la Spitalul Judeţean Neamţ, în stare de inconştienţă şi a fost diagnosticat cu fractură de bazin şi traumatisme craniene. Mult prea mult pentru un octogenar, Grigore Caraza decedând în unitatea sanitară pe 10 noiembrie 2014. 
 
Grigore Caraza, alături de părintele Arsenie Papacioc FOTO Dan Sofronia
 
Autorul agresiunii a fost identificat, Giani Lăcătuşu, un individ din Războieni, localitatea din care provin şi micii cerşetori care-şi fac acum veacul prin Piatra Neamţ, dar expertiza medico-legală a stabilit că nu avea discernământ. Tot ceea ce s-a putut face a fost internarea, pentru tratament, într-un centru special pentru astfel de persoane. 
 
Grigore Caraza, născut la 1 februarie 1929, la Poiana Teiului, Neamţ, învăţător de profesie, a primit 47 de ani de temniţă grea, muncă silnică şi domiciliu forţat în Bărăgan. După gratii a stat 21 de ani în temniţele de la Piatra Neamt, Bacău, Galata, Văcăreşti, Jilava, Târgu Ocna şi Aiud, printre camarazii de suferinţă fiind Petre Tutea, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Dumitru Stăniloaie, Justin Pîrvu, etc. 
 
În 1948 era numit director al Şcolii Călugăreni, începuse perioada de stăpânire sovietică, iar învăţătorul a înfiinţat organizaţia „Frăţiile de Arme“, în zona localităţilor de la poalele Ceahlăului. Avea să fie trădat de un „prieten“ şi arestat pe 31 august 1949, intrând în temniţă la 20 de ani şi eliberat definitiv la 48 de ani, acuzaţia adusă fiind „crimă de uneltire contra ordinii sociale”. 
 
Apoi, avea să mai sufere o traumă, pe 23 mai 1980 Caraza fiind „exilat“, în SUA, comuniştii considerâdu-l „pericol public“. Despre ororile trăite în puşcăriile comuniste a scris o carte cutremurătoare, „Aiud însângerat“, cu trei ediţii revizuite. 
 
„Se eliberează deţinutul Caraza V. Grigore, «nereeducat şi ireducabil»“, era menţiunea dinn dosarul de eliberare din detenţie.
 

Vă mai recomandăm şi: 

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările