Cetatea Biharia, secretele celei mai mari fortificaţii pe care au ridicat-o dacii pe actualul teritoriu din vestul României

Cetatea Biharia, secretele celei mai mari fortificaţii pe care au ridicat-o dacii pe actualul teritoriu din vestul României

Cetatea Biharia-sursa foto-www.cesavezi.ro

Cu o istorie tumultoasă, Cetatea Biharia a ţinut piept populaţiilor migratoare, atacurilor turcilor şi maghiarilor. Nu se ştie cu precizie când şi de către cine a fost construită, însă izvoarele vremii, cum ar fi lucrarea lui Anonymus, Gesta Hungarorum o menţionează ca fiind reşedinţa voievodului Menumorut. Sistemul defensiv era întregit de un mic bastion circular, cunoscut sub denumirea de "Cetatea fetelor".

Ştiri pe aceeaşi temă

Cetatea de pământ de la Biharia (Castrum Byhor sau Cetatea Biharea) este situată la 14 km nord de Oradea, lângă satul cu acelaşi nume. A fost menţionată în izvoare ca aparţinând voievodului Menumorut care a rezistat aici 13 zile asediului maghiar, la sfârşitul secolului al X-lea. Este considerată cea mai mare fortificaţie de pământ ridicată de daci pe teritoriul de vest al României. 

De-a lungul timpului, Biharia a fost de asemenea loc de încasare a vămii, conform unui document din anul 1470 care certifică prezenţa unor funcţionari, dar şi a unor manufacturieri: dogari, rotari  sau fierari.

În ce priveşte micul bastion circular, cunoscut sub denumirea de "Cetatea fetelor", legendele spun că are legătură cu cuceririle turceşti şi vorbesc despre două ipoteze, se pare că aici s-au refugiat fetele din faţa turcilor, sau turcii aici au ţinut în robie femeile prinse. A fost centrul unui conducător ce îşi exercita stăpânirea peste un teritoriu mai mare, încă înainte de întemeierea statului maghiar. După întemeierea statului maghiar a devenit cetate - reşedinţă de judeţ, a judeţului Bihor, din cadrul sistemului de judeţe înfiinţate de Regele Ştefan, pe lângă celelalte 43 de reşedinţe.

În 1709 cetatea a fost definitiv părăsită.

Cetatea Biharia-sursa foto-www.cesavezi.ro

Sistemul defensiv a fost studiat arheologic, constatându-se două faze ale evoluţiei valurilor de pământ. În primă fază, valurile au fost întărite cu grinzi de lemn şi crengi, înălţimea atingând 2.50 metri. Faza a doua a benefiiat de un zid de piatră prinsă cu mortat, lăţimea lui fiind de 3.30 metri. , înălţimea păstrată atingând în anul 1900, momentul când au fost făcute cercetările arheologice, 2.5 metri.

“Prima atestare a cetăţii este din anul 1093, dată consemnată în “Cronica Pictată de la Viena”, când este pomenită întemeierea unei mănăstiri, ea făcându-se în Parochia Castri Bichoriensi, localitatea fiind însă mai veche , reprezentând în fapt, pentru o perioadă, centrul de comitat al Bihorului”, susţin autorii cărţii Cetăţile Medievale ale Bihorului.

Cetatea Biharia-sursa foto-www.cesavezi.ro

Decăderea cetăţii Biharia în favoarea celei de la Oradea are loc începând cu secolul XIII-lea. Este posibil ca pustiitoarea invazie tătară din anul 1241, care a distrus atât Oradea cât şi Biharea, să fi contribuit şi ea la ridicarea celei dintâi în defavoarea Bihariei.

Însemnările documentare despre cetate sunt puţine. “Fortificaţia mai oferă o oarecare protecţie, suficientă ca un important grup din oastea răsculaţilor lui Gheorghe Doja, care asediau Oradea să se retragă acolo la vederea sosirii în regiune a puternicei armate a voievodului transilvănean Petru Tomori, căpitan al cetăţii Făgăraş. Mai mult ca sigur că, după această dată cetatea devine, ca şi altele din zonă, doar o bună sursă de material de construcţii pentru localnici, ea nemaifiind pomenită în documente”, mai susţin autorii cărţii Cetăţile Medievale ale Bihorului.

Treptat, aşţezarea şi-a diminuat importanţa, călătorul Conrad Iacob Hiltebrand, care a trecut prin regiune în anii 1656-1658, notând: “La 1 august, domnii soli  au ajuns la Biharia, de unde vine numele comitatului Bihorului, altminteri zis al Oradiei, un târguşor cale de două mile. Aici stau haiducii din districtul Bihor, ţinând de Oradea”.

În 1709 cetatea a fost definitiv părăsită, iar astăzi, ruinele sunt acoperite de pământ.

Va mai recomandam:

Ştei, oraşul bihorean visat de nemţi şi proiectat la Moscova - motivul ascuns pentru care germanii şi ruşii au pus ochii pe mica aşezare

Cât uraniu au extras ruşii din mina de la Băiţa – reactorul de la Cernavodă ar fi funcţionat încă 300 de ani

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările