VIDEO Dansul lebedelor din Delta Moldovei
0
Apă, stuf, peşte, aer curat şi păsări superbe. Un decor dobrogean aflat la doi paşi de Iaşi, căutat de pescarii înverşunaţi şi de iubitorii de natură. Imaginea a peste 100 de lebede plutind în şir indian îţi taie răsuflarea. În rezervaţia Larga Jijia te simţi ca-n Delta Dunării.
Vezi AICI imagini inedite din rezervaţia Larga Jijia
În fiecare an, peste 300 de lebede albe poposesc în Larga Jijia, din comuna Movileni, situată la 30 de kilometri de municipiul Iaşi. Aici îşi fac cuiburile, clocesc ouăle şi apoi îşi învaţă puii să supravieţuiască în sălbăticie, pentru ca înainte de primul viscol să-şi ia zborul spre ţinuturi mai calde. Alături de ele, alte păsări specifice zonelor umede îşi fac cuiburi într-unul din cele 50 de heleşteie din lunca inundabilă de la Larga Jijia.
Lebedele, egretele, albatroşii şi cormoranii şi-au găsit un loc în rezervaţia naturală care se întinde pe 1.250 de hectare. În această perioadă, parfumul salcâmilor înfloriţi te însoţeşte cale de mai mulţi kilometri înainte de a ajunge la destinaţie. Câţiva fazani se ivesc pe marginea drumului şi te trezesc la realitate cu mersul lor caraghios.
Prima lecţie de înot pentru un pui plăpând
Omul apelor
Ca să pătrunzi în inima rezervaţiei, ai nevoie de o barcă, dar şi de un om care să cunoască toate secretele zonei. Dan Prisăciuc (50 de ani) s-a născut şi copilărit pe malul bălţii, cum îi place să spună. „Bunicul era un pescar înrăit, pe râul Jijia, şi mă lua şi pe mine cu el. Practic, am copilărit pe malul apei", povesteşte localnicul.
Păsările ţâşnesc din stufăriş, speriate de apropierea intruşilor
Urcăm într-o barcă cu motor şi pornim cu viteză redusă spre mijlocul apei. După câteva minute, ne apropiem de o cortină imensă din stuf. Imediat ce ajungem în marginea ei, o „escadrilă" de înaripate se dezlănţuie pe deasupra noastră. „Uitaţi un stârc cenuşiu în stânga, iar mai la dreapta sunt raţele şi albatroşii!", strigă localnicul arătând spre păsările care ţâşneau speriate din stuf, ca nişte alice din puşca vânătorului.
„Gâsca apare prima, în primăvară, şi tot ea este prima care pleacă la sosirea anotimpului friguros. Vin apoi raţa ţipătoare şi cea mare, scufundacul, cormoranul", explică Dan Prisăciuc. Desfăşurarea de forţe din rezervaţie se înteţeşte pe măsură ce înaintăm pe canalele labirintului din vegetaţia abundentă. Din loc în loc, prin stuf se zăresc cuiburile păsărilor. Multe dintre ele adăpostesc deja pui golaşi, urâcioşi, care ţipă ca din gură de şarpe după părinţi, în timp ce în altele sunt doar câteva ouă.
Un albatros furios atacă în picaj „tunul“ fotografului
Atacul albatrosului
Barcagiul opreşte la fiecare dintre ele, cu entuziasmul unui copil. La un moment dat, la câţiva metri de botul ambarcaţiunii, un pui de albatros acoperit doar de un puf gălbui ţâşneşte dintre beţele de stuf, înotând cu disperare spre mijlocul heleşteului. Un ţipăt disperat al micuţului a fost suficient pentru a stârni mânia unui părinte înaripat împotriva oaspeţilor nepoftiţi. Ca un kamikaze, albatrosul adult se repede asupra noastră, într-un picaj spectaculos, făcându-ne să-i simţim bătaia aripilor. În tot acest timp, pasărea, disperată să-şi salveze puiul, arunca asupra bărcii salve de excremente, ca nişte bombe biologice.
Cerul se reflectă în oglinda netulburată a apei
Atacul violent şi hotărât a dat roade. Ghidul nostru a pornit imediat motorul bărcii şi ne-am îndepărtat de zona în care nu eram bine-veniţi.„De-acum, mergem spre heleşteul unde stau lebedele", ne anunţă Dan Prisăciuc. Preţ de câteva minute parcurgem o întindere de apă în capătul căreia se vedeau o sumedenie de puncte albe. „Lebedele mai rămân şi iarna pe aici, până dă viscolul. Au fost ani când le-am găsit pe ochiuri de apă înconjurate de gheaţă şi acolo se învârteau", povesteşte localnicul.
Ghidul nostru a găsit un ou în cortina de stuf
În cele din urmă, ne apropiem de habitatul graţioaselor păsări. Imaginea a peste 100 de lebede plutind în şir indian îţi taie răsuflarea. Maiestuoase, aluncând pe apă cu o uşurinţă uluitoare, păsările par că nici nu ne bagă în seamă. Odată ajunşi însă la câteva zeci de metri de ele, îşi deschid aripile şi, ca o flotă de bombardiere albe, pornesc pe pista strălucitoare, stârnind în jurul lor stropi mari de apă.
Ultimul popas este „Insula Urzicilor", un loc unde păsările obişnuiesc să-şi facă cuiburi: „În anii trecuţi, abia dacă făceam un pas şi zburau zeci de păsări pe lângă noi". Insula, o movilă de pământ, înconjurată de un brâu alb din penele păsărilor, pare un spaţiu unde şi‑au găsit loc nu doar păsările care vor să-şi perpetueze specia, ci şi cele care au obosit să tot cutreiere lumea. De la înălţimea movilei, civilizaţia pare doar o amintire peste care, încet-încet, se aşterne liniştea apei. Singurii „locuitori" care îţi mai ţin companie sunt cele două sperietori din cârpe vechi, ridicate pentru a-i îndepărta pe cormorani de cuiburile celorlalte păsări.
"Lebedele mai rămân şi iarna pe aici, până dă viscolul. Au fost ani când le-am găsit pe ochiuri de apă înconjurate de gheaţă şi acolo se învârteau.''
Dan Prisăciuc localnic
Crapul topless, marcă înregistrată
Larga Jijia e destinaţia perfectă pentru pescari. Iar principala atracţie este crapul topless, un hibrid adaptat în urma a numeroase experimente la climatul din Podişul Central Moldovenesc.Această specie a apărut în 2004 şi este bine adaptată la condiţiile climterice din Moldova. Este un crap precoce, prolific, cu un grad mai mare de asimilare a furajelor, cun un cap mic şi corp robust. Numele său privine de la prezenţa a 2-4 solzi în zona cozii. Totodată, crapul-topless are multă carne, oasepuţine şi rezistenţă mărită la variaţiile de oxigen şi temperatură.
Capturile din Larga Jijia sunt râvnite de pescarii din toată ţara
„După 20 de ani de muncă s-a obţinut prin selecţii repetate şi două încrucişări de absorbţie cu crapul de Ineu şi crapul de Stânca Costeşti, noua rasă de crap semidezbrăcat. Este singura rasă de crap românesc înregistrată la OSIM" , explică inginerul Gheorghe Huian, administrator la Piscicola, societatea care a concesionat luciul de apă de la Larga Jijia. Pescarii au la dispoziţie două heleştee pentru a-şi încerca măiestria, unul de 5 hectare, şi altul de 268 de hectare. În viitor, dintre cele 850 de hectare inundate, vor fi date în folosinţă pescuitului sportiv şi alte suprafeţe de apă. Alte specii de peşte întâlnite în zonă sunt carasul, speciile asiatice, şalăul, novacul, somnul şi, mai rar, bibanii.
20 de ani a durat obţinerea unei noi specii de crap.
Pescuit la balta cu trofee
- LOCALIZARE Larga Jijia se află la 30 de kilometri de municipiul Iaşi, în partea de nord-est a judeţului.
- ACCES La rezervaţie se poate ajunge pe DE 583. Aproape de intrarea în localitatea Leţcani faceţi dreapta, spre satul Bogonos, Horleşti, Larga Jijia. Pe o porţiune de aproximativ patru kilometri, înainte de destinaţie, drumul este pietruit. Se poate ajunge şi cu trenul, până la staţia CFR din Larga Jijia.
- CAZARE Deocamdată, nu există posibilităţi de cazare, cele mai apropiate pensiuni şi hoteluri fiind cele din Iaşi, unde tarifele pornesc de la 70-80 de lei pe noapte (detalii pe turistinfo.ro şi cazare-iasi.com). Anul viitor vor începe lucrări de ridicare a unei pensiuni cu zece locuri şi a unor zone care să permită cazarea la cort.
- ACTIVITĂŢI Principala modalitate de relaxare în micro-Deltă este pescuitul. Taxa este 45 de lei pentru 12 ore în bazinul normal şi 90 de lei pentru bazinul cu trofee. Se acceptă două undiţe şi patru lansete de persoană, iar cantitatea admisă de peşte este de şase kilograme. În viitorul apropiat se vor amenaja aici terenuri de sport şi de joacă pentru copii şi vor fi organizate tururi de vizitare a rezervaţiei.
- INFORMAŢII Mai multe date găsiţi pe site-ul www.primariamovileni.ro.
Se încarcă comentariile...
