Umilinţa supremă la locul de muncă. Cum a fost obligat un director să strângă excrementele câinilor şi să supravegheze pisoarele

Umilinţa supremă la locul de muncă. Cum a fost obligat un director să strângă excrementele câinilor şi să supravegheze pisoarele

Complexul Romexpo

Un angajat cu funcţie de conducere din cadrul Romexpo, care a refuzat să îi fie declinată identitatea, a câştigat 10.000 de euro cu titlu de daune morale după ce a fost umilit la locul de muncă.

Ştiri pe aceeaşi temă

M.G. a câştigat un proces la Iaşi, la Curtea de Apel, din motivarea sentinţei reieşind că acesta a fost hărţuit timp de mai mulţi ani de şefi, ajungând ca, de pe funcţia de director, să „supervizeze ” strângerea dejecţiilor de animale din curtea societăţii.

Potrivit deciziei judecătorilor de la Iaşi, M.G. a fost angajat ca director în cadrul Romexpo în 2010. Ulterior, în urma unor conflicte cu şefii, bărbatul a fost concediat de două ori, el apelând la judecători şi fiind reintegrat pe funcţie ca urmare a unei sentinţe judecătoreşti definitive. După ultima reîncadrare pe post, din 2016, ar fi urmat umilinţa de la locul de muncă, a precizat M.G. în documentele adresate instanţelor din Iaşi. Acesta a dat în judecată instituţia şi a cerut daune morale de 1 milion de euro, obţinând, la final, doar 10.000 de euro.

M.G. a precizat că, deşi reîncadrat pe funcţia de director, i s-au trasat sarcini specifice unui om de serviciu şi unui şef de echipă de curăţenie. „Monitorizarea WC – urilor şi pisoarelor în ceea ce priveşte curăţenia şi consumabilele, strângerea excrementelor de animale, numărarea copacilor din cadrul complexului expoziţional Romexpo, colectarea selectivă şi degajarea deşeurilor, atribuţii directe de curăţenie pe aleile şi spaţiul verde din cadrul complexului, deratizarea şi dezinsecţia, monitorizarea tăierii ierbii”, sunt câteva dintre sarcinile de serviciu umilitoare stabilite, în anii 2016 şi 2017, pentru M.G.

Ce spun reprezentanţii Romexpo

În motivarea sentinţei, judecătorii de la Iaşi amintesc de noţiunea de mobbing. „Într-o manieră particulară, cu referire strictă la relaţiile interumane din cadrul raporturilor de muncă, mobbingul este definit ca fiind persecutarea sistematică a unui coleg, subordonat sau superior, care, dacă este continuată, poate cauza grave probleme sociale, psihologice şi psihosomatice victimei”, au precizat judecătorii. 

Cu referire strict la povestea lui M.G., magistraţii spun că acesta a fost victima unor acţiuni necorespunzătoare în perioada februarie 2016 – septembrie 2017. „Instanţa reţine acţiuni ale pârâtei de discreditare profesională şi desconsiderare a reclamantului , manifestate prin acordarea de activităţi inferioare competenţelor”, au arătat judecătorii, care au exemplificat sarcinile de om de serviciu pe care M.G. le-a primit după reintegrarea pe post.

„Aceste atribuţii de monitorizare a activităţii de curăţenie la nivelul unităţii pârâte sunt umilitoare atât prin specificul lor intrinsec cât şi prin gradul de inutilitate al acestora”, se mai arată în motivare. Judecătorii nu nominalizează cine s-ar face vinovat de hărţuirea lui M.G., amintind însă cu titlu general de angajator, respectiv Romexpo, care ar fi avut o „vădită intenţie de ridiculizare şi extenuare a reclamantului.”

„În concluzie, prin neexecutarea conformă a hotărârii judecătoreşti de reintegrare în funcţie, respectiv prin stabilirea tuturor acestor sarcini de serviciu, mult inferioare în raport cu pregătirea, funcţia şi poziţia ierarhică a reclamantului în unitate, extenuante şi cu rezultat inutil, sunt evidente încălcarea demnităţii în muncă a acestuia, tratamentul umilitor la care a fost supus prin discreditare profesională şi chiar prin desconsiderarea acestuia în faţa colegilor şi foştilor subalterni”, au mai explicat judecătorii din Iaşi.

Reprezentanţii Romexpo au negat în timpul procesului acuzaţiile aduse de angajat. Aceştia au menţionat că nu M.G. nu a contestat fişa postului atunci când a fost reîncadrat. „Câtă vreme angajatorul a stabilit sarcinile prin fişa postului, este evident ca le considera utile, în caz contrar nu ar plăti un salariu deloc de neglijat pentru aceste activităţi. Şi faptul că nu are angajaţi în subordine, nu lipseşte de conţinut aceste sarcini, activităţile monitorizate fiind prestate de firme terţe, deci nu era nevoie sa aibă  salariaţi in subordine”, e apărarea Romexpo, cu privire la acuzaţiile de hărţuire ale lui M.G.

Te-ar putea interesa şi:

Umilinţă la locul de muncă: un bugetar a fost pus de şefi să sape în curte şi să dea gardul cu vopsea. Angajatul s-a răzbunat şi va primi daune uriaşe

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: