România lucrului prost făcut. Sistemul inteligent de tocat nervii şoferilor care a costat 80 de milioane de lei. Cât a fost şpaga percepută procentual de primar

România lucrului prost făcut. Sistemul inteligent de tocat nervii şoferilor care a costat 80 de milioane de lei. Cât a fost şpaga percepută procentual de primar

Proiectul UTI la Iaşi FOTO uti.ro

Managementul traficului din Iaşi a costat 80 de milioane de lei, fonduri europene, guvernamentale şi locale. Sistemul inteligent, care trebuia să fluidizeze circulaţia din oraş, pune pe jar nervii şoferilor şi pietonilor. Proiectul a ajuns în atenţia opiniei publice nu numai din cauza blocajelor, ci mai ales după ce fostul primar Gheorghe Nichita a fost acuzat de luare de mită în acest mega-contract.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un sistem de trafic ce dorea să facă din capitala Moldovei un oraş smart, în care traficul auto şi pietonal să fie corelat s-a dovedit o sursă de şpăgi pentru administraţia publică şi funcţionare după o logică neînţeleasă de contribuabili.

„Mi s-a întâmplat de mai multe ori să circul cu maşina noaptea, când teoretic nu sunt pietoni şi să mă trezesc că se face roşu la semafor şi să trebuiască să opresc. Stai ca prostul, iar pe zebră nu este nici ţipenie de om. Ăsta este sistemul nostru inteligent de trafic?!“, se întreabă retoric Răzvan, un şofer din Iaşi. La orele de vârf, conducătorii auto reclamă frecvent că stau zeci de minute blocaţi pe bulevardele din Iaşi fie din cauza timpilor de la semafoare, fie din cauza numărului tot mai mare de maşini, problemă pe care, teoretic, acest sistem ar fi trebuit să o rezolve prin fluidizare în funcţie de nivelul de trafic.

Nu doar şoferii sunt enervaţi de lentoarea sistemului „smart“. „La unele treceri de pietoni nu sunt butoane de comandă, iar acolo unde sunt apeşi şi stai chiar şi câteva minute până se face verde. Sunt oameni care nici nu apasă pe buton pentru că zic din start că «nu are rost»“, povesteşte şi Maria experienţa ei de pieton în Iaşi. Deşi sistemul de trafic este contestat frecvent, actualul primar al Iaşiului, Mihai Chirica, spune senin că: „la noi nu au ajuns astfel de nemulţumiri, dacă vor fi, le aştept. Uneori oamenii nu ştiu să-l utilizeze, nu ştiu să apese pe buton, dar astea sunt lucruri care s-au reglat în timp“. Deşi în oraş s-au montat sute de semafoare noi, de camere video, încă sunt intersecţii importante unde sistemul nu este funcţional. Practic, în primăvara anului trecut s-au făcut primele teste la sistemul de management al traficului, iar de atunci au apărut frecvent sincope în funcţionare.

O istorie încâlcită anchetată de DNA

Însă problemele cu această investiţie uriaşă a Primăriei nu sunt doar cele pe care le resimt ieşenii în trafic, ci ele se reflectă şi în bugetul public. În urmă cu cinci ani se semna contractul pentru finanţarea celui ce se dorea cel mai performant sistem de trafic din nord-estul ţării. Iaşiul ca pol de creştere în Regiunea de Nord-Est, a primit de la Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 peste 100 de milioane de euro. Cel mai mare proiect ca valoare depus de municipalitatea, condusă la acea dată de Gheorghe Nichita, a fost cel de „management de trafic“, cu o valoare de peste 17 milioane de euro, mare parte fonduri nerambursabile.

Încă de la început acest proiect derulat cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 a ridicat semne de întrebare din cauza numeroaselor contestaţii depuse la start. Iniţial, o primă licitaţie a fost lansată în septembrie 2012, dar imediat au fost depuse contestaţii la caietul de sarcini. În februarie 2013 s-a reluat licitaţia şi din nou au apărut plângerile la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) legate de criteriile de evaluare stipulate în caietul de sarcini. Contestaţiile au fost retrase la scurt timp, iar după finalizarea procedurii a fost desemnat câştigător UTI Grup, fondat de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Într-un anunţ de pe pagina de internet a societăţii, din august 2013, compania sublinia: „Printre principalele beneficii ale sistemului se numără: reducerea timpilor de aşteptare la semafor, fluidizarea traficului şi reducerea blocajelor, creşterea gradului de siguranţă a participanţilor la trafic, reducerea accidentelor rutiere şi, în final, reducerea poluării. Finalizarea proiectului este estimată pentru toamna anului 2015“.

Nichita şi şpaga de 10% din „dosarul UTI“  

Termenul de finalizare nu a fost cel anunţat iniţial. Testele la noul sistem au fost realizate în primăvara anului trecut, însă în toamna lui 2015 mega-proiectul a ajuns în atenţia tuturor, după ce primarul Gheorghe Nichita, care la acea dată era suspendat din funcţie pentru că ar fi folosit Poliţia Locală să-şi fileze amanta, a fost reţinut în „dosarul UTI“. Procurorii i-au reţinut în octombrie 2015 pe Nichita şi pe şeful Grupului UTI, Tiberiu Urdăreanu, pentru fapte de corupţie. Anchetatorii îl acuzau pe Nichita de luare de mită, iar pe Urdăreanu, alături de vicepreşedintele UTI, Mihail Tănăsescu, şi de Iulius Gabriel Mardarasevici, directorul firmei Information Business Consulting SRL (IBC), de dare de mită.

Procurorii susţineau în rechizitoriu că Nichita ar fi obţinut 10% din valoarea contractului de 69,9 milioane de lei: „din probele existente la dosarul cauzei a rezultat că suma de 6,9 milioane lei, reprezentând 10% din valoarea contractului de lucrări, urma a fi remisă în raport cu cota de participare a asociaţilor UTI şi IBC la contract, adică 80% reprezenta «contribuţia» UTI, iar 20% reprezenta «contribuţia» IBC la banii colectaţi cu titlu de mită pentru inculpatul Nichita Gheorghe, parte din aceasta fiind colectată deja în contul IBC“.

La sfârşitul anului 2015, Nichita, Urdăreanu, Tănăsescu şi Mardarasevici au fost trimişi în judecată. Dosarul este acum pe rolul Tribunalului Bucureşti, iar la ultimele termene de luna aceasta instanţa a decis amânarea „în vederea continuării cercetării judecătoreşti“.

Probleme de imagine şi de plăţi

În timp ce fostul primar este ţinut în şah de judecători, contribuabilii plătesc la propriu şi la figurat pentru proiectul „smart“. Potrivit Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est pentru nereguli în derularea acestui proiect au fost aplicate corecţii usturătoare de aproximativ 20 de milioane de lei, sume ce nu au fost decontate de Uniunea Europeană. Pe de altă parte, municipalitatea condusă acum de Mihai Chirica, cel care în mandatul trecut a ocupat funcţia de viceprimar, a anunţa la începutul anului trecut că nu va deconta integral serviciile oferite de UTI Grup. Compania a transmis în primăvara lui 2016 că Primăria Iaşi are datorii faţă de firmă de 22 de milioane de lei.

Contactat telefonic, primarul Chirica a susţinut că restanţa faţă de UTI ar fi acum de aproape 6 milioane de lei. „Sistemul a fost recepţionat. Nu este plătit în totalitate. Mai avem aproape 6 milioane de lei, pe care nu i-am mai plătit faţă de executant. Acesta este de fapt prejudiciul constatat de DNA şi l-am blocat la plată“, a declarat primarul Mihai Chirica. La solicitarea Adevărul, oficialii companiei UTI Grup au precizat: „suma restantă pe care Primăria Municipiului Iaşi trebuie s-o plătească către UTI Grup pentru implementarea şi punerea în funcţiune a Sistemului de Management al Traficului din Iaşi este de 5.384.012,88 lei (TVA inclus). Această sumă este aferentă unor lucrări executate de către societatea noastră şi recunoscute de către PMI, însă neachitate până în prezent, deşi sistemul este folosit de autoritatea locală“.

Întrebat de un ziar regional, ce proiect nu ar fi început niciodată dacă ar fi ştiut ce complicaţii pot apărea, Chirica a menţionat „managementul traficului“. „Este un proiect util, dar care a adus şi un aport negativ de imagine pentru Primărie“, a punctat Chirica.


UTI Grup a implementat astfel de proiecte atât în România - Bucureşti, Craiova, Deva, Zalău, Baia Mare, Braşov, Arad, Ploieşti, Mediaş, cât şi în Polonia - Szczecin şi Kalisz. „În prezent, Sistemul de Management al Traficului din Iaşi este gestionat de reprezentanţi ai Primăriei şi ai Poliţiei Local“, au transmis oficialii UTI la solicitarea Adevărul. În 2015, cifra de afaceri a firmei fondate de Tiberiu Urdăreanu a depăşit 490 de milioane de lei, dar a raportat şi pierderi de 23,2 milioane de lei. Numărul mediu de salariaţi a fost de 1.420.

În raportările Ministerului Fondurilor Europene, proiectul „Sistem de management de trafic Iaşi“ apare ca fiind înaintat la contractare în iunie 2012, bugetul total este de 87,8 milioane de lei, din care eligibil 70 de milioane de lei.

Citeşte şi:

România lucrului prost făcut. Scandal de zeci de mii de euro: blestemul teilor tăiaţi şi replantaţi pe banii ieşenilor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările