VIDEO Ulpia Traiana Sarmizegetusa în imagini inedite. De ce este confundat oraşul antic cu Sarmizegetusa Regia

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iunie 2016

Primul oraş roman înfiinţat în vremea împăratului Traian se numără printre cele mai vizitate locuri din Transilvania, chiar dacă în ultimii ani investiţiile în conservarea monumentelor sale au lipsit, iar o parte dintre vizitatorii sitului de la poalele Retezatului confundă Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu capitala Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa este vizitată săptămânal, în perioada verii, de mii de turişti. Puţini dintre vizitatorii oraşului antic de la poalele Retezatului au norocul de a putea afla, la faţa locului, secretele aşezării înfiinţate de împăratul Traian după înfrângerea dacilor.

Fostul oraş din Antichitate datează de aproape două mii de ani, iar potrivit arheologilor, doar cinci la sută din suprafaţa sa a fost cercetată în detaliu. De-alungul timpului, localnicii au folosit pietrele care compuneau vechile clădiri ale Ulpiei Traiana Sarmizegetusa ca materiale de construcţii, iar în prezent ruinele antice se întrepătrund cu terenurile agricole, casele şi drumurile comunei Sarmizegetusa.

Puţine indicatoare oferă informaţii turiştilor despre sit, iar în lipsa unui traseu prestabilit, cei mai mulţi dintre vizitatori rătăceasc liberi printre ruine, călcând peste monumente şi ziduri vechi. Iar în lipsa informaţiilor, mulţi turişti confundă încă Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia, aflată în Munţii Orăştiei, la circa 40 de kilometri distanţă.

Sarmizegetusa din vremea lui Traian
Fostul oraş antic înfiinţat în vremea împăratului roman Traian oferă informaţii la fel de preţioase pentru istoria poporului român ca ruinele de la Sarmizegetusa Regia. Potrivit arheologilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost construită în vremea împăratului Traian, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii estimează că aici locuiau până la 30.000 de oameni.

„În antichitate zidurile oraşului aveau o lungime de 500 x 600 metri şi închideau în interior o suprafaţă de aproximativ 33 de hectare. Pe o suprafaţă de 60 - 80 hectare, în afara zidurilor de incintă ale oraşului, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte, etc.”, informează arheologii de la Secţia Muzeală Sarmizegetusa, din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Printre cele mai spectaculoase construcţii din incinta oraşului antic se află amfiteatrul în tribunele căruia încăpeau peste 5.000 de oameni, susţin istoricii. Oraşul antic era străbătut de un drum imperial care venea de la Drobeta, iar în ruta sa intrau Tibiscum şi Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa (Turda), Napoca (Cluj) şi Porolissum (Moigrad), cel mai nordic punct al provinciei. Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi.

„Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care, în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia, informează reprezentanţii secţiei muzeale a sitului.


Vă recomandăm şi:

Cinci locuri de vis din Hunedoara, care au transformat judeţul într-o destinaţie de top. Recordurile Castelului Corvinilor şi ale Mănăstirii Prislop

Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.

Traian, împăratul roman care a supus Dacia. 10 lucruri puţin ştiute despre el. Cum au ajuns capul şi comorile regelui Decebal în mâinile sale

Traianus Ulpius Marcus (53 - 117) a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi ai Imperiului Roman, iar renumele său este datorat şi cuceririi teritoriilor Daciei. În istoria poporului român, împăratul Traian şi-a cucerit un loc de cinste, iar urmele realizărilor sale se văd încă pe teritoriul României. O serie de lucruri despre viaţa împăratului Traian au rămas însă mai puţin cunoscute publicului larg.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Secretele ofrandelor din aur descoperite în termele de la Germisara: comorile cu care dacii şi romanii îşi răsplăteau zeii

Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.

Secretul fabuloasei comori din Peştera Cioclovina: cum au fost găsite mii de podoabe vechi de peste trei milenii în măruntaiele pământului

Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost relatată în detaliu de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.

Monede antice valoroase ridicate de procurori: un stater Lysimach de aur a fost recuperat din Olanda

Mai multe obiecte antice au fost ridicate de procurorii care invstighează traficul de comori sustrase din zona Sarmizegetusei Regia, în urma unor percheziţii efetcuate la două galerii de artă din Bucureşti şi la domiciliile unor colecţionari. De asemenea, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat şi o monedă Lysimach, extrem de valoroasă.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 1
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 2
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 3
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 4
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 5
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 6
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 7
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 9
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 8
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 11
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 12
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 13
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 14
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 15
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 16
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 17
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 18
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: