VIDEO Secretele lagărului de prizonieri sovietici din Munţii Metaliferi. Unde au fost gropile comune ale ostaşilor morţi pe şantierul căii ferate Deva - Brad

Dealul Fetii, locul unde ar fi existat o groapă comună pentru prizonierii sovietici care munceau la Calea ferată Deva - Brad

Primul lagăr de muncă înfiinţat în Hunedoara pentru prizonierii sovietici din Al Doilea Război Mondial a funcţionat în Munţii Metaliferi, iar oamenii au fost puşi să muncească la construcţia căii ferate Deva - Brad. Soarta prizonierilor a fost tragică.

GALERIE FOTO

La începutul anilor ’40, peste 5.000 de prizonieri sovietici au fost aduşi în judeţul Hunedoara şi au fost repartizaţi în mai multe lagăre de muncă înfiinţate în vecinătatea exploatărilor miniere din Valea Jiului şi în Munţii Metaliferi.

Primul lagăr de muncă destinat ostaşilor sovietici capturaţi de armatele română şi germană a fost construit în 1941 la Crăciuneşti, la jumătatea distanţei dintre Deva şi Brad, oraşe care urmau să fie legate printr-o cale ferată considerată parte a unei legături strategice dintre Oradea şi Craiova.

„Am onoarea a vă raporta că astăzi 18.9.1941, orele 11/2 a trecut prin gara Deva, unde a staţionat, un tren compus din 43 vagoane cu prizonieri ruşi, cu destinaţia şantierul CFR Deva-Brad. Populaţia din oraşul Deva, aflând de acest tren, s-a prezentat la gară, întâmpinând cu pâine, ţigări şi diferite fructe pe prizonieri. Trenul se afla sub comanda unui sublocotenent român. O parte din aceşti prizonieri vorbeau stricat româneşte şi povesteau populaţiei cum s-au predat chiar din primele zile de bătălie, mai ales atunci când s-au lansat din avioanele româneşti manifeste care cuprindeau următoarele cuvinte: Români, nu luptaţi contra noastră; Basarabeni şi Bucovineni, predaţi-vă!”, se arăta într-o notă informativă păstrată la Arhivele naţionale din judeţul Hunedoara.

 


Sute de oameni au murit în timpul iernii
Lagărul din munţi a funcţionat mai puţin de un an şi doar câteva documente de arhivă oferă informaţii despre el. Unele atestă că în toamna anului 1941, erau întrebuinţaţi circa 1000 prizonieri sovietici la lucrările liniei CFR Deva-Brad, alături de 500 evrei din Timiş şi 200 din Hunedoara. Un alt raport păstrat la Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara dezvăluie faptul că aici ar fi murit 700 de oameni în iarna anului 1941 – 1942. Cel care a decis soarta celor mai mulţi dintre ei a fost, potrivit mărturiilor vremii, comandantul Nicolae Stavrescu, denunţat pentru abuzuri şi nereguli grave comise în cele câteva luni în care a condus lagărul.

„În cursul lunii decembrie 1941 a primit două vagoane cu porci din regiunea Banatului, destinate numai pentru prizonieri şi oamenii însărcinaţi cu paza. Niciun porc n-a fost întrebuinţat pentru lagăr, toţi fiind întrebuinţaţi numai de el. Raţia de pâine care trebuia să se dea prizonierilor a fost redusă numai la jumătate, restul întrebuinţând-o pentru el. Astfel, din cauza subalimentaţiei au murit un număr de 700 prizonieri“, arăta o notă informativă a Poliţiei de reşedinţă Deva, datată în 17 aprilie 1942. Oamenii care mureau în lagăr erau îngropaţi „la comun“, chiar dacă Ministerul Apărării Naţionale a trimis banii necesari achiziţiei de scânduri pentru sicrie.

„O sumă de bani a fost destinată pentru scânduri de sicrie pentru prizonierii care mor. Din aceşti bani nu s-a cumpărat niciun sicriu, prizonierii fiind înmormântaţi câte cinci-şase într-o singură groapă“, se arăta în nota informativă din 1942.

„În ziua de 27 martie 1942 a primit o telegramă de la Bucureşti de a se prezenta imediat. Numitul colonel plecând, nici până în prezent nu s-a mai reîntors, fiind reţinut în interesul cercetărilor. Înlocuirea colonelului care a fost comandantul lagărului de prizonieri din comuna Crăciuneşti, judeţul Hunedoara, a stârnit o mare bucurie, atât în rândul prizonierilor ruşi, cât şi în rândul soldaţilor români însărcinaţi cu paza lagărului. Felul cum a administrat acest lagăr susnumitul colonel a creat o atmosferă destul de tristă în comuna Crăciuneşti ofiţerilor din Armata Română“, se arăta în documentul păstrat în Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara, consultată de adevarul.ro.

În august 1942, lagărul de la Crăciuneşti a fost desfiinţat, iar prizonierii sovietici au fost mutaţi într-un alt lagăr, la Vulcan, pentru a munci în minerit.

Rămăşiţele ostaşilor, duse în URSS
Locul unde ar fi existat o groapă comună în care au fost înhumaţi prizonierii sovietici care au muncit la construcţia căii ferate Deva – Brad se află la poalele Dealului Fetii, la circa opt kilometri de Brad. La poalele colinei care a servit drept cimitir au rămas ruinele unei foste staţii de cale ferată, un viaduct înalt de peste 20 de metri, pilonii unui pod de fier, terasamentul de beton al căii ferate şi urmele unei foste exploatări miniere, în activitate în anii ’40. Locul fostei gropi comune este marcat de o cruce veche, lângă care în anii ’60 a fost ridicat un monument dedicat sovieticilor. Pe una dintre feţele monumentului de beton s-a păstrat inscripţia

„Glorie veşnică eroilor sovietici care s-au jertfit pentru eliberarea patriei noaste”. O altă placă de marmură a monumentului, pe care a fost imprimate cuvintele „Aici au fost înmormântaţi ostaşii sovietici ucişi mişeleşte în perioada dictaturii antonesciene (1941 – 1943)”, a dispărut între timp.

„A dispărut şi steaua sovietică de pe monument”, amintesc localnicii. Monumentul a fost folosit mulţi ani la rând drept cadru solemn în care erau primiţi elevii în rîndurile pionierilor şi “uteciştilor”, spun localnicii. „El indică doar locul fostei gropi comune, pentru că, la scurt timp de la înălţarea lui, după cum îşi mai amintesc bătrânii, o delegaţie a Armatei Roşii a venit, a căutat osemintele prizonierilor şi le-a transferat în fosta Uniune Sovietică”, arată Centrul local de Informare turistică din comuna Luncoiu de Jos, pe raza căreia se află Dealul Fetii.

Calea ferată Deva – Brad
Lucrările de construcţie a căii ferate Deva – Brad au demarat la 15 aprilie 1939 şi au fost sistate la 1 aprilie 1946. În cei şapte ani au fost executate tronsoanele: Deva - Viaduct Stoneasa, de 14 kilometri şi Brad - Viaduct Luncoiu, de cinci kilometri. Între cele două viaducte, terasamentele erau executate, însă şinele nu au fost puse. Mii de oameni şi-au legat destinele de şantierul celor 30 de kilometri ai tronsonului feroviar care avea să lege prin munţi Ţara Zarandului de Valea Mureşului. Printre ei, sute de evrei aduşi la muncă forţată şi peste 1.000 de prizonieri sovietici de la începutul anilor 1940.

Lucrările au stagnat mai mulţi ani, din cauza dificultăţilor întâmpinate de constructori, dar au fost reluate în anii ’50. În anul 1961, pentru racordarea feroviară a exploatării miniere Dealul Fetii, au fost daţi în folosinţă primii şapte kilometri ai liniei Deva – Brad, tronsonul Brad - Dealul Fetii, arăta inginerul Radu Bellu, în cartea „Mica monografie a CFR” (volumul III).

 

În anul 1963, după finalizarea lucrărilor la viaductele Stoneasa şi Peştera, pentru racordarea feroviară a carierei de calcar de la Crăciuneşti, a fost dat în exploatare şi tronsonul Deva – Crăciuneşti, de 15 kilometri. Lucrările au fost reluate în 1 martie 1979, pe cea mai dificlă parte a traseului, Stoeneasa – Dealul Fetii, şi au fost inaugurate în 11 decembrie 1987, linia fiind deschisă circulaţiei feroviare după 48 de ani de la începerea lucrărilor, arăta autorul monografiei. Din 1987, când calea ferată a fost dată în folosinţă pe toată distanţa ei, a funcţionat doar un deceniu.

Cei 30 de kilometri erau parcurşi în circa o oră şi jumătate, iar după 1990, trenurile erau mai mult goale. Alunecarea de teren din 1997 a scos din funcţiune cea mai mare parte din tronsonul de cale ferată, iar statul român a preferat să îl dezafecteze. În următorii ani, treptat, cea mai mare parte a liniei ferate a ajuns la fier vechi, în timp ce cantoanele de pe marginea ei s-au ruinat. Traseul căii ferate Deva – Brad se înfăţişează călătorilor împodobit cu câteva construcţii impresionante, rămase ca puncte de reper în priveliştile spectaculoase din jur: podul de fier peste râul Mureş, de peste 300 de metri, mai multe tuneluri dintre care unul de aproape jumătate de kilometru şi viaducte care se ridică la peste 30 de metri deasupra satelor pitoreşti ale Hunedoarei. Printre lucrările remarcabile din primii ani de şantier s-a aflat podul peste Mureş, în lungime totală de 301 metri. Finalizat în 1942, a fost cea mai mare lucrare de artă de pe traseu. Cel mai impresionant viaduct a rămas la intrarea în municipiul Brad. Măsoară 217 metri şi a fost construit în curbă, cu raza de 300 de metri. Pe sub el trece, la circa 30 de metri, şoseaua  Deva – Brad.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Calea ferată realizată în 50 de ani şi distrusă după un deceniu. Cum a eşuat mega-proiectul „epocii Ceauşescu” început cu prizonierii sovietici

Povestea celui mai mare lagăr din Valea Jiului pentru ostaşii sovietici. „Munceau cot la cot cu românii pentru pâinea războiului”

Cum i-au tratat românii pe prizonierii sovietici în Al Doilea Război Mondial. Mii de ostaşi ruşi au rămas să muncească în lagăr după 23 august 1944


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

La poalele Dealului Fetii s-ar fi aflat o groapă comună pentru prizonierii sovietici. Locul este marcat de un monument. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • La poalele Dealului Fetii s-ar fi aflat o groapă comună pentru prizonierii sovietici. Locul este marcat de un monument. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Viaductul de la poalele Dealului Fetii. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • La poalele Dealului Fetii s-ar fi aflat o groapă comună pentru 
prizonierii sovietici. Locul este marcat de un monument. FOTO: Daniel 
Guță. ADEVĂRUL. 1
  • La poalele Dealului Fetii s-ar fi aflat o groapă comună pentru 
prizonierii sovietici. Locul este marcat de un monument. FOTO: Daniel 
Guță. ADEVĂRUL. 2
  • La poalele Dealului Fetii s-ar fi aflat o groapă comună pentru 
prizonierii sovietici. Locul este marcat de un monument. FOTO: Daniel 
Guță. ADEVĂRUL. 3
  • La poalele Dealului Fetii s-ar fi aflat o groapă comună pentru 
prizonierii sovietici. Locul este marcat de un monument. FOTO: Daniel 
Guță. ADEVĂRUL. 4
  • La poalele Dealului Fetii s-ar fi aflat o groapă comună pentru 
prizonierii sovietici. Locul este marcat de un monument. FOTO: Daniel 
Guță. ADEVĂRUL. 5
  • La poalele Dealului Fetii s-ar fi aflat o groapă comună pentru 
prizonierii sovietici. Locul este marcat de un monument. FOTO: Daniel 
Guță. ADEVĂRUL. 6
  • Viaductul căii ferate Deva - Brad, de la Luncoiu de Jos. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • Viaductul căii ferate Deva - Brad, de la Luncoiu de Jos. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • Viaductul căii ferate Deva - Brad, de la Luncoiu de Jos. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 3
  • Viaductul căii ferate Deva - Brad, de la Luncoiu de Jos. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 6
  • Viaductul căii ferate Deva - Brad, de la Luncoiu de Jos. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
Distribuie imaginea
citeste totul despre: