Secretul aurului lui Burelu: cele peste 20 de kilograme de Kosoni care au aprins imaginaţia lumii interlope

Secretul aurului lui Burelu: cele peste 20 de kilograme de Kosoni care au aprins imaginaţia lumii interlope

Kosoni.

Autorităţile române au pierdut urma a peste 20 de kilograme de kosoni din aur, monede dacice extrem de valoroase, descoperite în Munţii Orăştiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel mai valoros tezaur de kosoni de aur descoperit în România ultimelor decenii a fost scos la iveală în 1996, în condiţii care au stârnit numeroase controverse.

„Căldarea” cu 3.000 de galbeni cântărea circa 25 de kilograme, iar găsirea ei a transformat pentru următoarele decenii zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei într-un „El Dorado” al căutătorilor de comori. Mai puţin de 600 de kosoni au fost recuperaţi de autorităţile statului român, după ce descoperitorul comorii, Grecu Şofron, numit şi „Burelu” (un localnic din Târsa, născut în 1921), a început să vândă din galbeni şi să îi dăruiască apropiaţilor săi, care la rândul lor au oferit, contra cost obiectele preţioase muzeelor şi băncilor.

La scurt timp, o anchetă penală a dus la oprirea tranzacţiilor, iar din comoara uriaşă, aproximativ 20 de kilograme de aur şi-au pierdut urma până în ziua de astăzi. Toţi cei care au pus mâna pe kosoni, fie şi cei care i-au primit în dar de la „Burelu” şi i-au vândut mai departe au fost anchetaţi penal şi, deşi nu au fost găsiţi vinovaţi, au fost chemaţi ulterior în judecată de statul român. Ministerul Culturii le-a solicitat în instanţă să contribuie la plata unor despăgubiri totale de peste 1,221.000 milioane de euro pentru tezaurul dispărut, însă, recent, ambele procese au fost pierdute de statul român.

Tezaurul a fost dat în urmărire internaţională prin INTERPOL şi se află pe lista obiectelor furate, publicată pe site-ul Poliţiei Române. Pe pagina de internet a IGPR, este prezentat astfel: „Monede: Koson. Data furtului: 08-01-1996. Detalii: 2.440 monede din aur, tip "Koson", dintr-un tezaur de 3.000 de piese, care a fost găsit in luna august 1996 în situl arheologic Sarmisegetuza - Regia, din Munţii Oraştiei, judeţul Hunedoara”.

Comoara lui Burelu
Există mai multe variante a descoperirii comorii. Una dintre ele a fost relatată de „Burelu”, în urmă cu cinci ani, într-un reportaj din Formula AS. Acesta susţinea că i-a găsit în gospodăria sa din Târsa, un sat din Munţii Orăştiei.

„După ce am făcut cărămidă de căşi, că am avut ceva ţigani de la Alba, ce mi-o venit mie, că am zis către ei: săpaţi tăt aşa, înainte. Au săpat o bucată, după care s-or oprit, că mi-era de-ajuns pământul. M-or înţeles. Or făcut cărămida, s-or dus. Mai târziu, am avut un cuptor de pită, şi cum a fost ger, într-o iarnă, s-o crăpat. Aşa că m-am dus să iau pământ de-acolea, unde săpaseră ţiganii, să îi fac cârpitură. M-am dus în dunga aia. Şi nu am săpat mai mult de 50 de ţante şi am dat de un bănuţ. No, dacă mai mereau ei cu săpatu', i-ar fi găsit ei. Găsii, şi după aia mai căutai. Mai găsii şi tăt aşa, risipiţi prin pământ. M-am dus şi i-am spălat într-un blid. Mă, am zis, aştia îs ceva de trebuială, îs faini. I-am ţinut o ţâră. O sută şi ceva erau. Ce să fac cu ei? M-am dus şi am întrebat la Banca Naţională, la Deva, dacă nu vor să cumpere aşa ceva. Or zis că da. Du-te acasă şi adu-i că ţi-i plătim, da' ţi-i plătim la gram. Io n-am ştiut ce înseamnă asta, că nu ştiam eu pe atunci ce e aia valoare numismatică. Şi aia o fost foarte mare că or fost... s-or documentat ei la Bucureşti că-s din anul 34 înainte de Hristos fabricaţi. Le zicea kosoni şi ăia de fapt n-o fo bani umblători, cum umblă banii. O fo comoară făcută, cu care i-o cinstit pe daci. I-or plătit la gram şi am luat vreo doi bani pe ei. Şi o fo bine că or fost, că dacă nu erau, era poate mai rău. Cu banii... ce am făcut cu ei... puteam mai bine să nu îi găsesc. Am luat nişte loc să ţin oile pe el. E aur în munţii ăştia şi e pus cu blestem, degeaba îi ia omu' şi degeaba se bucură, că mai mari necazuri vin. Mai bine să îi laşi acolo unde îi vezi. Io am verificat, ăsta nu e basm", relata Burelu.

Acuzaţi de braconaj după ce au mers cu galbenii la bancă

Procurorii care au instrumentat dosarele traficului de comori dacice nu au crezut varianta prezentată de bătrân.

„Organele judiciare s-au sesizat despre faptul că în luna august 1996 o echipă de braconaj arheologic compusă din Grecu Şofron, zis Burelu, din satul Târsa, nepotul său Pricăjan Liviu, din Orăştie, şi Dionisie Drăgoiu (n.r.: decedat în 2007), zis Francezul sau Pupu – persoană cu dublă cetăţenie, română şi franceză, originar din Orăştie, cu domiciliul în Lyon – Franţa au sustras prin detecţii şi săpături neautorizate din punctul arheologic Dealul Muncelului, un tezaur alcătuit din 3.000 de monede Koson, pe care l-au valorificat pe piaţa neagră internă şi internaţională. O parte dintre acestea au fost predate contra cost unor muzee şi bănci, fiind recuperate de organele judiciare numai 558 monede Koson.

În urma anchetei, s-a stabilit că în prezent 558 monede Koson, dintre cele 3.000 bucăţi sustrase, se află în custodia sau proprietatea următoarelor instituţii: a) Banca Naţională a României (208 kosoni achiziţionaţi de la Grecu Şofron; 3 kosoni achiziţionaţi de la Popa Aurică (n.r.: decedat ulterior); 10 kosoni depuşi de I.P.J. Hunedoara, ridicaţi de la Popa Aurică; 2 kosoni depuşi de I.P.J. Hunedoara, ridicaţi de la Neaga Ioan (n.r. decedat la scurt timp după descoperirea tezaurului); b) Muzeul Naţional de Istorie a României (197 kosoni achiziţionaţi de la Pricăjan Liviu Ioan; 75 kosoni donaţi muzeului de Banca Comercială Română S.A.); c) Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva (41 kosoni achiziţionaţi de la Pricăjan Liviu Ioan);  d) Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca (22 kosoni, achiziţionaţi în două tranşe de la Pricăjan Liviu Ioan)”, arătau anchetatorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. 151/P/2005. Alte 125 de monede au fost înstrăinate de un nepot de-al lui Şofron Grecu unui cetăţean italian, de la care au fost confiscate de poliţia din Ungaria.

Anchetatorii au susţinut că Burelu, împreună cu nepotul său Liviu Pricăjan şi cu Dionisie Drăgoiu au împărţit comoara frăţeşte, fiecăruia revenindu-i câte 1.000 de monede, înainte de tranzacţiona monedele pe piaţa neagră.

Statul a pierdut procesele
La sfârşitul lunii ianuarie, Tribunalul Hunedoara a respins pretenţiile Ministerului Culturii îndreptate împotriva urmaşilor lui Dionisie Drăgoiu, cărora le-au fost solicitate despăgubiri de 1,22 milioane de euro pentru kosonii din tezaurul găsit în 1996, „nefiind reţinută vinovăţia acestora în legătură cu descoperirea, deţinerea sau valorificarea ilegală de bunuri arheologice (Kosoni)”.  Procesul împotriva lui Mariana şi Cornel Drăgiu a început în 2008, iar instanţa a decis că „din întreg materialul probator administrat în cauză nu se poate reţine indubitabil faptul că soţii Drăgoiu ar fi sustras prin detecţii şi săpături neautorizate 3.000 de monede Koson pe care le-ar fi valorificat pe piaţa de profil, internă sau internaţională”.

Tot recent, Curtea de Apel Alba Iulia a respins pretenţiile de 1,2 milioane de euro ale statului român îndreptate împotriva lui Grecu Şofron, a lui Liviu Pricăjan şi a altor persoane care ar fi deţinut kosoni din tezaurul descoperit în 1996. „Faţă de pârâţii în cauză, fie s-a dispus încetarea urmăririi penale, fie s-a dispus neînceperea urmăririi penale, pe motivul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale. Ca atare, nu s-a dovedit, până la acest moment, calitatea pârâţilor de autori ai faptei ilicite prejudiciante, care să justifice antrenarea răspunderii lor civile”, se arată în motivarea deciziei, în procesul început în 2010 la Tribunalul Hunedoara.

Munţii Orăştiei, invadaţi de căutători de comori
Descoperirea tezaurului din 1996 a făcut ca zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei să fie invadată de căutători de comori.

„După anul 1996, când a fost localizat şi sustras tezaurul de 3000 monede Koson, mai mulţi membri ai lumii interlope din municipiul Deva, care aveau preocupări privind schimbul valutar ilegal, cămătăria etc., încurajaţi şi de cererea de pe piaţa „neagră” a antichităţilor, au început să exploateze noua oportunitate de îmbogăţire rapidă”, informau anchetatorii. În următorii ani, numărul şi valoarea comorilor descoperite a fost impresionant. Cel mai valoros tezaur a fost descoperit, susţin anchetatorii, în august 1998, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei. Conţinea peste 30 de kilograme de stateri Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur, bunuri care au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA. De asemenea, braconierii au scos la iveală cel puţin 24 de spirale de aur dacice din zona Sarmizegetusei Regia, doar 13 dintre ele fiind recuperate de autorităţile române, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor.

În prezent, sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc, informa Parchetul General.

Ce sunt kosonii
Potrivit cercetătorilor, staterii din aur descoperiţi doar la Sarmizegetusa şi în împrejurimle celorlalte cetăţi dacice au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Monedele dacice cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti, însă istoricii susţin că au fost bătuţi pe teritoriul Daciei, în zpna Munţilor Orăştiei. „Moneda cu legenda Koson, deosebindu-se prin stilul ei de emisiunile romane şi fiind atestată numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, trebuie considerată ca o emisiune locală, care ne indică o alianţă a regelui Coson cu Brutus. Emiterea ei începe ca atare în anul 43 î.Hr., extinzându-se asupra unei perioade de relativ scurtă durată, dar neprecizabilă”, scrie Iudita Winkler, în articolul „Consideraţii despre moneda Koson”. De-alungul timpului, mai multe descoperiri de monede Koson au fost atestate în zona Munţilor Orăştiei, cele mai importante fiind de la sfârşitul secolului al XVIII - lea şi de la începutul secolului al XIX – lea.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia. „Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brăţări dacice”

VIDEO Totul despre matriţa antică din Sarmizegetusa Regia: cum au ajuns grifonii şi tigrii în capitala Regatului Dac

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările