Secretele longevităţii sadicilor călăi ai Securităţii. Cum au murit torţionarii care au schingiuit mii de oameni nevinovaţi

Secretele longevităţii sadicilor călăi ai Securităţii. Cum au murit torţionarii care au schingiuit mii de oameni nevinovaţi

Alexandru Vişinescu,Alexandru Nikolski şi George Enoiu.

Mulţi dintre foştii torţionari din primele decenii de comunism, faimoşi pentru crimele şi torturile săvârşite asupra deţinuţilor politici, s-au putut bucura de o viaţă lungă şi de o bătrâneţe liniştită.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cei mai mai mulţi dintre temuţii torţionari ai regimului comunist au trăit până la vârste înaintate, iar în ultimele decenii ale vieţii au beneficiat de pensii mari şi de o mulţime de privilegii.

La vârste înaintate s-au retras în liniştea căminului, fără a recunoaşte crimele de care au fost acuzaţi şi fără a avea remuşcări. Nu au avut lipsuri şi au arătat o sănătate bună, până în ultimele zile ale vieţii.

Unii au fost înmormânaţi cu onoruri, în timp ce multe dintre victimele lor au sfârşit tragic, iar trupurile lor au fost aruncate apoi în gropi comune, în locuri necunoscute.

Iată povestea câtorva dintre cei mai longevivi torţionari.

Alexandru Vişinescu a murit la 93 de ani, la scurt timp după condamnare

Alexandru Vişinescu (1925 - 2018) a condus în anii ’60 Penitenciarului Râmnicu Sărat, folosit de comunişti ca loc de exterminare pentru deţinuţii politici. Aici a murit, torturat, liderul PNŢ Ion Mihalache, dar şi alte personalităţi politice care s-au opus regimului. „Închisoarea Râmnicu Sărat a atins apogeul, atât în ceea ce priveşte sistemul torţionar, cât şi în ce priveşte tentativa de exterminare a deţinuţilor politici, izbutită în 90 la sută din cazuri. Trebuie să menţionez că la arestarea mea, în calitate de fost campion la haltere de categoria grea şi fost boxer amator, aveam 114 kilograme. La ieşirea din puşcărie mai rămăseseră din mine doar 51 de kilograme”, rememora Corneliu Coposu, liderul PNŢ care a petrecut 8 din cei 17 ani de detenţie la Râmnicu Sărat. „A fost cea mai dură închisoare. Nu se compară cu Sighetul, nici cu Aiudul din punctul de vedere al brutalităţii personalului de pază (...). Oamenii aveau aspect lombrosian, se purtau cu o brutalitate nemaipomenită, nu aveau voie să ştie cine suntem, nu aveau voie să schimbe cu noi niciun fel de cuvinte. Datorită acestei interdicţii, vreme de 8 ani şi ceva eu nu am scos niciun cuvânt”, relata fostul om politic. Abia în 2016, Vişinescu a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii. Nu a recunoscut acuzaţiile. În noiembrie 2018, Vişinescu a decedat în spitalul închisorii Rahova. Avea 93 de ani.

Ion Ficior a murit la 90 de ani, cu o pensie de lux
Ion Ficior (1928 - 2018) a condus în anii ’50 colonia de muncă Poarta Albă, înfiinţată pentru deţinuţii politici care lucrau la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi apoi lagărul de muncă de la Periprava, din Dobrogea. Abuzurile săvârşite de torţionarul comunist au fost scoase la iveală la mulţi ani după ce acesta s-a pensionat. Ficior a fost trimis în judecată în august 2014, fiind acuzat că în perioada 1958 - 1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politic, fiind înregistrate 103 decese. „Cel mai greu de îndurat? Bătăile. Cum mişcai, el te lovea. Ne lua în grupă mare la muncă, la tăiat stuf, la muncit pământul, vara... I se părea lui că nu faci treabă cum trebuie şi te lovea din nimic. Era un sadism animalic şi i se părea că dacă ei ne chinuiesc pe noi, şefii lor văd, ştiu şi-i apreciază. Ştiau că ei sunt apreciaţi pentru felul cum se poartă, bestial, cu noi. Pe cei care mureau îi ducea la groapa comună, îi arunca acolo, nu exista cruce sau un nume care să specifice că acolo este cutare sau cutare. Mureau şi-i aruncau în nişte gropi comune”, relata Mihai Giuran, fost deţinut politic, la Periprava. În mai 2016, Ion Ficior a fost condamnat în primă instanţă la 20 de ani de închisoare. A murit la Penitenciarul Jilava doi ani mai târziu, în septembrie 2018, la vârsta de 90 de ani. Avea o pensie lunară de 5.500 de lei.

Vasile Ciolpan a murit la 84 de ani, cu decoraţiile în piept
Vasile Ciolpan (1920 - 2004) a condus la începutul anilor ’50 închisoarea de la Sighet, locul de exterminare a elitelor României interbelice. În temniţa din nordul ţării au fost trimişi peste o sută de demnitari români: foşti miniştri, academicieni, economişti, militari, istorici, ziarişti, politicieni, dar şi zeci de episcopi şi preoţi greco-catolici şi romano-catolici, iar printre personailtăţile care au murit aici, în împrejurări neelucidate, au fost Iuliu Maniu, Sebastian Bornemisa, Radu Portocală, Constantin Argetoianu, Constantin I. C. Brătianu. După 1989, „bruta” de la Sighet, aşa cum a fost numit de unii dintre foştii deţinuţi politici, a fost înaintat în grad, de două ori (căpitan şi maior) şi decorat pentru meriele de veteran de război, de preşedinţii Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. A murit în aprilie 2004, la vârsta de 84 de ani.

Gheorghe Pinitilie a murit la 83 de ani şi a fost înmormântat cu onoruri
Gheorghe Pinitilie (1902 - 1985) numit şi Pantiuşa, a fost agent sovietic şi şef al Securităţii din anii ’50. Este considerat unul dintre principalii responsabili pentru represiunile la care au fost supuşi sute de mii de români în primele decenii de comunism. A fost implicat ]n atrocităţile săvârşite asupra deţinuţilor politici trimişi în închisorile şi lagărele de muncă şi în epurările şi deportările românilor consideraţi periculoşi pentru regim. „Pantiuşa” a ieşit la pensie în anii ’60, iar în 1971 a fost decorat de Nicolae Ceaşescu. A murit la vârsta de 83 de ani şi a fost înmormântat, cu onoruri, în cimitirul Ghencea.

Alexandru Nikolski a murit în somn la 77 de ani
Alexandru Nicolski (1915 – 1992), agent sovietic, s-a numărat printre cei mai temuţi torţionari din istoria Securităţii regimului comunist. În primii ani ai regimului comunist a coordonat personal, susţin istoricii, „Experimentul Piteşti” care prevedea „reeducarea prin tortură” a deţinuţilor politici aduşi la Penitenciarul Piteşti, mulţi dintre ei fiind tineri şi studenţi care îşi manifestaseră adversitatea faţă de comunişti. Nicolski a fost trecut în rezervă în 1961 şi a beneficiat de o pensie de 4.200 de lei, uriaşă pentru acele vremuri, dar şi de un apartament luxos în Bucureşti. A fost inculpat în 1991 pentru abuzuri în funcţie şi crime, însă în 1992, cu o zi înante de a fi adus la audierile Procuraturii Generale, a murit în somn, la vârsta de 77 de ani.

Bătrâneţile liniştite ale faimoşilor torţionari
Şi alţi foşti torţionari ai regimului comunist, cunoscuţi pentru metodele sadice folosite la exterminarea deţinuţilro politici, s-au bucurat la bătrâneţe de pensii mari şi privilegii. Gheorghe Crăciun (1913 - 2001) a condus în anii ’50 Penitenciarul Aiud şi s-a numărat printre figurile de temut pentru metodele sale de tortură şi ”reeducare”. A murit la 87 de ani, înainte ca să fie judecat pentru crimele comise. Vida Nedici, o torţionară stalinistă de origine sârbă, născută în 1923 în satul timişan Becicherecu Mic, devenise faimoasă la sfârşitul anilor ’40 pentru sadismul său. Lucra ca traducător la Securitatea din Timişoara, dar obişnuia să îşi schingiuască victimele în timpul anchetei, aplicându-le bătăi peste organele genitale. „În vara lui 2009 trăia dintr-o pensie „mai mult decât decentă” în capitala Serbiei democratice, unde nimeni nu avea cunoştinţă despre atrocităţile care îi sunt imputate în România şi unde se declara, şi la 86 de ani, o comunistă convinsă”, scria istoricul Mircea Rusnac, pe istoriabanatului.wordpress.com. Gheorghe Enoiu (1927 – 2010) a condus în anii ’50 Direcţia de Anchete Penale a Ministerului Afacerilor Interne şi a fost supranumit „Măcelarul de la Interne”. Se spune că îşi băta victimele cu pumnii şi ciomagul în cap, iar timpul anchetelor, obişnuia să se înfăşoare într-un cearceaf pentru a nu se murdări de sânge. A murit la vârsta de 83 de ani, în mijlocul familiei, în casa sa de la Măniceşti (Argeş), unde se retrăsese la bătrâneţe. Avea o pensie de 2.400 de lei, deloc de neglijat pentru acele vremuri. 


Vă recomandăm să citiţi şi:

Lista uriaşă a lagărelor comuniste din anii '50. Canalul Dunăre - Marea Neagră, proiectul faraonic al Gulagului românesc

Notele secrete ale CIA despre bisericile românilor din anii terorii comuniste. De ce se aştepta lichidarea „Patriarhului roşu“, cel care a fraternizat cu sovieticii

Zvonurile bizare de care Securitatea se temea în primii ani de comunism: copiii care profeţeau sfârşitul regimului şi preoţii care se rugau pentru ploaie

Jurământul turnătorului la Securitate:  „Voi da la maximum informaţii, altfel cer să fiu pedepsit de legile scrise şi nescrise”

Mărturii ale românilor din robia sovietică a anilor '40: „Ruşii îşi hrăneau porcii cu cadavrele deportaţilor“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: