Reguli stricte la Serbările Naţionale - Ţebea 2020. Câţi oameni pot fi lăsaţi la mormântul lui Avram Iancu

Reguli stricte la Serbările Naţionale - Ţebea 2020. Câţi oameni pot fi lăsaţi la mormântul lui Avram Iancu

Mormântul lui Avram Iancu.

În 13 septembrie vor avea loc Serbările Naţionale de la Ţebea. Programul evenimentului dedicat lui Avram Iancu a fost restrâns.

Ştiri pe aceeaşi temă

Serbările Naţionale de la Ţebea vor avea loc în 13 septembrie, însă comemorarea eroului transilvănean Avram Iancu se va desfăşura într-un cadru mai restrâns faţă de anii trecuţi, când mii de oameni erau aşteptaţi la eveniment.

Duminică, 13 septembrie, Serbările Naţionale de la Ţebea vor fi marcate printr-un ceremonial militar şi religios, urmat de depuneri de coroane la mormântul lui Avram Iancu, iar spectacolul folcloric şi târgul anual nu vor avea loc.

„Serbările Naţionale – Ţebea 2020 reprezintă un eveniment religios la care pot participa cel mult 500 de persoane, care trebuie să respecte purtarea permanentă a măştilor, distanţarea fizică de 1,5 metri, fără a fi necesare scaune cu distanţare la 2 metri, ca în cazul desfăşurării unor evenimente culturale. Evenimentul este programat să se desfăşoare într-un ritm în care nu se vor crea aglomerări, interacţiuni mai mari de 15 minute”, se arată în Planul de măsuri sanitare pentru organizarea Serbărilor Naţionale – Ţebea 2020, prezentat de Instituţia Prefectului - Judeţul Hunedoara.
 

Evenimentul se va desfăşura pe o perioadă de timp limitat, între orele 10:30 şi 12:00, în curtea bisericii unde se află mormântul Eroului Naţional Avram Iancu.

„Pentru a delimita aria de desfăşurare a evenimentului se va organiza izolarea unei zone în care să poată fi primiţi maximum 500 de participanţi, izolare şi monitorizare efectuată de Jandarmeria Română. După întâmpinarea persoanei oficiale şi prezentarea onorului gărzii, salutul drapelului de luptă şi intonarea Imnului Naţional al României, se va susţine serviciul religios de către oficiali ai Bisericii Ortodoxe Române, cu respectarea distanţei fizice, purtarea permanentă şi corectă a măştii. După serviciul religios urmează mesajul primarului comunei Baia de Criş şi evocarea istorică a evenimentului. Ceremonialul depunerii de coroane se va desfăşura cu respectarea distanţării fizice între delegaţii, care vor purta măştile corect şi permanent. Circuitul pentru deplasarea delegaţiilor şi pentru evitarea aglomerărilor va trebui respectat: intrarea se va face pe Poarta I, deplasarea se va face cu respectarea distanţei de cel puţin 1,5 m între delegaţii. Organizatorii vor delimita pe traseu vizibil locurile de staţionare a celor care depun coroanele, la 1,5 m distanţă. După depunerea coroanelor, ieşirea delegaţilor se va face pe Poarta II spre zonele de parcare a mijloacelor de transport, evitându-se aglomerarea participanţilor”, se arată în documentul semnat de prefectul judeţului Hunedoara, Vasilică Potecă.

Cine a fost Avram Iancu

Ţebea, un sat aflat la opt kilometri de Brad, traversat de Drumul Naţional 76 Deva – Oradea, păstrează unul dintre cele mai cunoscute obiective din Ţara Zarandului, Panteonul Moţilor. În cimitirul bisericii din Ţebea, mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu şi Simeon Groza, lideri ai românilor în timpul Revoluţiei din 1848 – 1849, au devenit locuri de pelerinaj la Serbările Naţionale organizate în fiecare toamnă. În jurul lor au fost ridicate monumente şi cruci comemorative pentru eroii din Războiul de Independenţă al României, din Primul şi Al Doilea Război Mondial.

Mai mulţi stejari au fost plantaţi de-a lungul timpului în vecinătetea lor, însă cel mai faimos dintre ei a rămas Gorunul lui Horea. Este vechi de peste 400 de ani şi se spune că sub acest copac Horea i-a chemat la luptă pe moţi. Avram Iancu a murit în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, la Baia de Criş, aflată în vecinătatea satului Ţebea.


„Crăişorul munţilor” Avram Iancu (1824-1872), omagiat la Ţebea, a fost înfăţişat drept unul dintre marii eroi ai românilor în timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849, din Transilvania. Din toamna anului 1848 până în vara anului următor, Avram Iancu şi miile de români care făceau parte din Legiunea Auraria Gemina au fost implicaţi în mai multe operaţiuni militare pe teritoriul Transilvaniei, în special alături de armata imperială austriacă, aflată atunci în conflict cu armata ungară susţinută de secui. La începutul anului 1872, starea de sănătate a lui s-a agravat. A fost internat în spitalul din Baia de Criş, judeţul Hunedoara, din cauza unei hemoragii şi a tusei chinuitoare. Acolo şi-a petrecut ultimele săptămâni din viaţă. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, la vârsta de 48 de ani, „în tinda casei unui sărac din Baia de Criş”, scria Nicolae Iorga, după mai mulţi ani în care a avut de suferit de pe urma bolilor şi pe care i-ar fi trăit în sărăcie.

„De aici îl aduseră, ca pe atâţia alţii din Baia de Criş, care n-au o biserică şi un cimitir acolo, la Ţebea. Şi lângă dânsul vechiul stejar cu trunchiul mândru mai răsfiră crengile puternice, ce cad pe rând şi se înnoiesc într-una“, adăuga istoricul.

Tot la marginea municipiului Brad, în apropiere de Ţebea, se află casa memorială a lui Crişan, unul dintre martirii Răscoalei iobagilor din Transilvania anului 1784. Clădirea cu aspectul unei case ţărăneşti din secolul al XVIII-lea a fost reclădită în 1979, pe vatra gospodăriei acestuia, şi a devenit muzeu. În apropiere a fost ridicată mănăstirea Crişan, unul dintre cele mai vizitate aşezăminte monahala din regiune.


Mai puteţi citi şi:

Comorile istorice din Ţara Zarandului. Pe urmele celor mai vechi mine de aur şi ale legendarilor Horea şi Avram Iancu

VIDEO Mesajul emoţionant al baciului de 102 ani, venit la mormântul lui Avram Iancu. A muncit până anul trecut şi este un exemplu pentru români

VIDEO Viorica Dăncilă, baie de mulţime la Ţebea. Ce i-a urat un moţ, la început de an şcolar

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările