Prăbuşirea oraşelor muncitoreşti ridicate de la zero în anii comunismului. Cum au ajuns centrele industriale apărute peste noapte adevărate „oraşe-fantomă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ciudanoviţa. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Ciudanoviţa. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Mai multe oraşe din România au fost ridicate aproape de la zero, într-un ritm alert, în anii regimului comunist. Au avut însă o soartă tristă, odată cu declinul accentuat al industriei.

În primele decenii de comunism pe harta României au apărut o mulţime de oraşe muncitoreşti, unele dintre ele construite aproape de la zero în jurul unor centre industriale şi miniere. Declinul economic început în anii ’80 şi accentuat după 1990 a avut urmări dramatice asupra oraşelor monoindustriale, care au uimit cândva prin ritmul accelerat în care au fost construite. Iată povestea câtorva dintre oraşele ridicate „de la zero” în primii ani de comunism.

Ştei – oraşul înfiinţat de sovietici
Oraşul Ştei din judeţul Bihor a luat fiinţă în numai câţiva ani, la începutul anilor ’50, la marginea satuui cu acelaşi nume, cu mai puţin de 200 de case. În scurt timp, în noul Ştei, proiectat de sovieticii interesaţi de minele de uraniu din zonă, au fost ridicate zeci de blocuri, un palat administrativ, cinci cinematografe, două şcoli şi o bază sportivă. Oraşul din Munţii Bihorului a ajuns la o populaţie de peste 10.000 de locuitori, cei mai mulţi aduşi pentru a munci în exploatările de uraniu şi molibden din zonă. Printre ei se amestecau ingineri şi militari sovietici. Din gara Ştei au plecat în anii ’50 nenumărate garnituri de tren încărcate cu minereu de uraniu, spre destinaţii necunoscute din Uniunea Sovietică. În 1958, oraşul a primit numele de Doctor Petru Groza, pe care l-a păstrat până în 1996, când a revenit la vechea sa denumire. Oraşul mai are circa 6.000 de locuitori.


Piaţa centrală a oraşului Ştei inclusă în reţeaua Atrium: Fostul Palat Administrativ, Casa de Cultură şi Baza de Cercetări Medicale Foto: Alex Tudose

stei

Uricani, oraşul minier rămas fără mine de cărbune
Timp de şapte decenii, minele de cărbune din Uricani au animat cel mai izolat oraş al judeţului Hunedoara, aflat la „capătul” Văii Jiului şi la poalele Retezatului Mic. Exploatările de cărbune şi de cuarţ de la Uricani, înfiinţate în anii regimului comunist, s-au închis în ultimele două decenii şi au lăsat oraşul monoindustrial, cu mai puţin de 10.000 de locuitori,în pragul falimentului. În Uricani, călătorii descoperă cartiere ridicate în anii ‘60, cu blocuri „sovietice” de cărămidă, care nu au suferit nicio modificare de-a lungul timpului, în afară de scorojirea faţadelor. Pe marginea străzilor, zeci de vagoneţi de la fostele mine vopsiţi în roşu au fost aşezaţi pe socluri sau în zonele verzi pentru a aminti specificul oraşului. Statuia a doi mineri stahanovişti, ridicată în anii ‘60, a rămas cel mai popular monument al oraşului, unul pe care nimeni nu a îndrăznit să îl vandalizeze. În urmă cu două decenii, la cele trei mine din Uricani unceau aproape 5.500 de oameni. În prezent, oraşul înregistrează circa 1.300 de salariaţi, dintre care cei mai mulţi lucrează în prelucrarea lemnului, în confecţii metalice, la sortarea hainelor, a fructelor de pădure, la primărie.

uricani foto daniel guta

Ciudanoviţa, oraşul înconjurat de haldele minei de uraniu
Ciudanoviţa se înfăţişează oaspeţilor ei ca un orăşel de munte aproape părăsit, cu blocuri ridicate în anii ’50, după arhitectura sovietică a acelor vremuri, dar care de-a lungul timpului nu au mai beneficiat de îmbunătăţiri. „Şantierul”, după cum îi spun localnicii, găzduia în urmă cu jumătate de secol aproape 10.000 de oameni. Minerii aduşi din zona Moldovei, a Câmpiei Române şi chiar şi din Uniunea Sovietică locuiau în blocurile cu două şi trei etaje şi în nenumăratele barăci de la poalele Dealului Golgota, unde se afla exploatarea minieră de uraniu. În vale, la câţiva kilometri de colonia muncitorească,  pe drumul care se strecoară prin munte, se află vetrele satelor Ciudanoviţa şi Jitin, cu case vechi de piatră locuite şi ele în trecut de numeroase familii de mineri. Întreaga zonă, aflată între Reşiţa şi Oraviţa, s-a depopulat o dată cu declinul mineritului. Orăşelul ascuns de lângă zăcămintele şi haldele de uraniu s-a ruinat în ultimele decenii, iar câteva dintre cele aproape 20 de blocuri din cărămidă, ridicate de la începutul anilor ’60, s-au prăbuşit. Aceeaşi soartă a avut-o şi spitalul din Ciudanoviţa, din care a mai rămas foar fundaţia. Clădirile rămase în picioare sunt locuite de vreo 400 de oameni. Mulţi dintre foştii ortaci au decis să nu plece din Ciudanoviţa, în ciuda nenumăratelor avertizări ale specialiştilor cu privire la efectele radiaţiilor de uraniu înregistrate în zonă şi la reziduurile periculoase care pot ajunge în apa freatică. Urmările exploatării de la Ciudanoviţa, care a funcţionat între 1952 şi 1997, au fost considerate catastrofale de organizaţiile ecologiste.

Victoria, oraşul construit de la zero în jurul combinatului chimic
Povestea oraşului Victoria, din judeţul Braşov, a început în primii ani de comunism, o dată cu înfiinţarea coloniei muncitoreşti Ucea (Ucea Roşie) din jurul noului combinat chimic de la poalele munţilor Făgăraş. În câţiva ani, oraşul muncitoresc construit de la zero a ajuns la peste 8.000 de locuitori.  „Victoria este primul oraş nou care a apărut pe harta Republicii Populare Române. Tot ce se întampla aici în aşezarea de la poalele Făgăraşilor este direct raportat la existenţa combinatului chimic. Nu există casă, apartament în care să nu locuiască un muncitor, un inginer sau un tehnician din sfera chimiei. Te surprinde de la început liniştea care stăpâneşte locul. De fapt, localnicii sunt la lucru", informa oficiosul comunist Scînteia, în 1965. De la începutul anilor ’90, oraşul cu care se mândreau autorităţile comuniste a intrat într-un declin economic prelungit, o dată cu problemele întâmpinate de combinatul chimic Victoria. În prezent, fostul centru industrial are mai puţin de 9.000 de locuitori. Ala fel ca în alte oraşe din zona montană, turismul a intrat în planurile de redresare a oraşului Victoria.

Imagine indisponibilă

Scorniceşti, oraşul agricol crescut sub ochii lui Ceauşescu
Locul natal al fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu a beneficiat din plin de favorile regimului comunist. Comuna din Olt, cu peste 10.000 de locuitori, a fost transformată începând din anii ’70 într-o localitate urbană prosperă, cu aproximativ 70 de blocuri, cu fabrici de procesare a cărnii, cu un spital, un liceu şi mai multe şcoli. Alături de ansamblul folcloric, mândria localnicilor era un stadion de fotbal modern, inaugurat în 1986, pe care echipa locală FC Olt, ajutată să promoveze în prima divizie a ţării, disputa meciuri aprige cu mult mai titratele Steaua, Dinamo şi Rapid. Marile investiţii din Scorniceşti au vizat agricultura, iar în jurul micului orăşel favorit al dictatorului erau lucrate 32.000 de hectare de teren agricol şi zeci de hectare de sere, cu cele mai moderne utilaje ale acelor vremuri. „Un lan de porumb din cele 900 hectare de pe care în anul 1986 s-au obţinut 27.450 kilograme porumb ştiuleţi la hectar, producţie pentru care Cooperativa Agricolă de Producţie Scorniceşti a fost distinsă cu înaltul titlu de «Erou al Noii Revoluţii Agrare»“, informa textul laudativ al unei fotografii de epocă realizată în Scorniceşti. Micul oraş a fost dotat cu o casă de cultură modernă, un cinematograf, un complex agro-turistic la Rusciori  şi chiar şi un muzeu local, unde era reprodusă o sală de clasă din anii de şcoală ai lui Nicolae Ceauşescu. După 1990, Scorniceştiul a devenit o umbră umbră a localităţii dezvoltate din ambiţia fostului preşedinte comunist, rămânând cunoscută doar ca loc de baştină al acestuia.

scornicesti

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Ciudanoviţa, oraşul-fantomă ridicat de sovietici unde oamenii sunt dependenţi de uraniu. „Se petrec lucruri ciudate cu cei care pleacă de aici“

Secretele marilor mine de uraniu din România. Cum au profitat sovieticii de cele mai bogate zăcăminte radioactive

Catastrofa de la Certej, cu 89 de morţi, în notele secrete: ultimele cadavre au fost scoase din mâlul de steril după opt zile

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite