Iulian Ceia a fost pus în libertate, după un an de închisoare. Povestea controversată a „Pionului”, românul din spatele comorilor dacice

Iulian Ceia a fost pus în libertate, după un an de închisoare. Povestea controversată a „Pionului”, românul din spatele comorilor dacice

Iulian Ceia.

Magistraţii au decis eliberarea din închisoare a lui Iulian Ceia, cunoscut pentru implicarea în traficul de comori dacice. Anchetatorii l-au acuzat că a coordonat reţelele de traficanţi de comori dacice, furate din cetăţile antice ale Munţilor Orăştiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Iulian Ceia, considerat în trecut unul dintre liderii traficanţilor de comori dacice sustrase din Munţii Orăştiei, a fost eliberat condiţionat, printr-o decizie a Tribunalului Ilfov. Aflat din luna august a anului trecut în închisoare, pentru ispăşirea unei pedepse de doi ani, în dosarul „aurului dacic”, Ceia a depus, iniţial, o cerere de liberare condiţionată la Judecătoria Sectorului 4 din Capitală. Instanţa a respins, însă, propunerea, dar deveanul a contestat decizia, iar dosarul său a ajuns la tribunal.

„Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Ceia Iulian. Dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului Ceia Iulian de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 423/2014 , mandat emis în baza sentinţei penale nr. 339/2009 pronunţată de către Tribunalul Hunedoara, dacă nu este reţinut, arestat preventiv sau deţinut în altă cauză. Atrage atenţia condamnatului asupra conduitei sale viitoare, inclusiv asupra faptului că dacă până la data la care pedeapsa va fi considerată ca executată în integralitate va mai comite vreo infracţiune, va putea fi în situaţia de a suporta consecinţele prevăzute la art. 43 alin.1-3 Cod penal. Definitivă”, a informat Tribunalul Ilfov.

În 4 august 2017, Iulian Ceia a fost oprit în trafic de un echipaj de poliţie din Capitală şi încarcerat la Penitenciarul Rahova, întrucât pe numele lui exista un mandat de executare a pedepsei de doi ani de închisoare, primită în decembrie 2014 în dosarul „aurului dacic”. Iulian Ceia a primit doi ani de închisoare, cu executare, pentru lipsire de libertate în mod ilegal, deşi iniţial, în dosarul judecat pe fond la Tribunalul Hunedoara, fusese condamnat la 12 ani de închisoare pentru infracţiuni grave legate de traficul de obiecte de patrimoniu. La pronunţarea sentinţei şi în următorii doi ani şi jumătate deveanul a fost de negăsit.

Acuzat de trafic de comori

În dosarul „aurului dacic” Iulian Ceia a fost acuzat de procurori că ar fi coordonat o parte a traficului de artefacte antice preţioase, furate din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei, bazându-se şi pe relaţiile sale în lumea politică. În 2005, după o anchetă întinsă pe durata mai multor ani, gruparea traficanţilor de comori antice condusă de Iulian Ceia, numit şi „Pionul“, a fost trimisă în faţa instanţei. Iulian Ceia a negat acuzaţiile care i-au fost aduse, susţinând că a fost o victimă a răzbunării anchetatorilor. Potrivit procurorilor, gruparea infracţională condusă de Ceia Iulian a luat în atenţie afacerea ilegală privind valorificarea şi înstrăinarea bunurilor de patrimoniu sustrase din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei, clasate monument istoric, informează rechizitoriul. „Această grupare era compusă din ”locotenenţii” (...) şi un număr variabil de “soldaţi”, foşti sportivi, mobilizaţi pentru executarea unor “intervenţii rapide” la recuperări şi represalii. Pentru a nu risca să fie surprinşi în zona de protecţie, liderii au adoptat un modus operandi perfecţionat: trimiterea în situri a unor echipe dotate cu logistica necesară sub conducerea unui “locotenent”, om de încredere, echipe coordonate din Deva, de lideri, prin telefonul mobil şi avertizate despre acţiunile pregătite de organele de poliţie”, se arăta într-un rechizitoriu al dosarelor comorilor dacice.  „Prin conexiunile deţinute în viaţa publică (n.r. ex - consilierul prezidenţial Dan Iosif), liderul grupării a întreprins demersuri la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru a se încredinţa <<protecţia>> rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei unei firme de pază pe care urma să o înfiinţeze, vizând astfel atingerea a două obiective: asigurarea exclusivităţii în <<protejarea>> (în realitate exploatarea) siturilor arheologice, precum şi <<accesarea>> unor fonduri comunitare pe acest motiv”, informau procurorii, în dosarele traficului de tezaure antice.

Au activat aproape un deceniu
Potrivit procurorilor, în perioada 1997 – 2005 membrii reţelei de traficanţi de comori, condusă de Iulian Ceia, au sustras mai multe tezaure de bijuterii, monede şi obiecte de valoare antice, în principal din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, aflate în patrimoniul UNESCO. Printre bunurile care au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, din afara ţării, s-au aflat cel puţin 15 spirale din aur masiv, susţin anchetatorii, dintre care 13 au fost recuperate. Infracţiunile puse în sarcina aurarilor au fost legate de traficul de obiecte de patrimoniu, şantaj, furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, lipsire de libertate şi chiar proxenetism. În prezent, din comorile dacice sustrase de grupările de braconieri, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL. „Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia. „Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brăţări dacice”

VIDEO Totul despre matriţa antică din Sarmizegetusa Regia: cum au ajuns grifonii şi tigrii în capitala Regatului Dac

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: