Cel mai mare zăcământ de aur şi cupru din România este aproape de exploatare. Rezervele de la Rovina valorează 5 miliarde de dolari

Cel mai mare zăcământ de aur şi cupru din România este aproape de exploatare. Rezervele de la Rovina valorează 5 miliarde de dolari

FOTO: ARHIVĂ.

Campania Samax este foarte aproape de a obţine avizele necesare de începere a exploatării zăcămintelor de aur şi cupru din perimetrul Rovina, cele mai mari din România. De aici ar urma să fie extrase peste 200 de tone de aur şi 635.000 de tone de cupru.

Ştiri pe aceeaşi temă

Marile exploatări aurifere din Munţii Apuseni s-au închis începând de la mijlocul anilor 1990, însă o companie privată este foarte aproape de a începe lucrările într-un nou proiect minier în zonă, care prevede extragerea în următoarele două decenii a 204 tone de aur şi 635.000 de tone de cupru.

Actul normativ care reglementează exploatarea de la Rovina este pe finalul circuitului de avizare, fiind prezentat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului Guvernul României. Din 2015, firma maramureşeană Samax, cu acţionariat aflat prin multiple offshore-uri, a obţinut concesiunea perimetrului minier Rovina, din judeţul Hunedoara, iar în prezent este foarte aproape să obţină toate avizele necesare începerii lucrărilor pentru exploatarea de concentrate cuprifer şi aurifer din perimetru. Conform proiectului, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la cinci miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător, informează capital.ro.

„În timpul exploatării miniere estimăm ca vom avea aproximativ 300-400 de angajaţi direcţi; în plus se vor crea de circa 3-4 ori mai multe locuri de muncă indirecte în zonă datorită derulării proiectului minierAcestea vor fi locuri de muncă bine plătite pe termen lung, personalul cuprinzând următoarele categorii: ingineri, metalurgişti, geologi, operatori de echipament, forajişti şi alte categorii profesionale diverse“, a informat Samax, potrivit capital.ro. În prima etapă, pe parcursul perioadei de construcţie a proiectului minier, vor fi angajate peste 200 de persoane, anunţă reprezentanţii companiei.

Statul primeşte redevenţe de 300 de milioane de dolari

Cele 204 tone aur şi peste 635.000 tone de cupru de la Rovina, al doilea cel mai mare zăcământ aurifer din Europa, pootrivit unor specialişti, ar urma să fie extrase prin investiţia exclusiv privată, fără participarea statului român.

Statul va primi redevenţe de 6% pentru aurul produs şi 5 % pentru cuprul produs, care în primii douăzeci de ani de activitate a exploatării miniere reprezinta peste 300 milioane dolari.

„Valoarea producţiei miniere estimată pe durata de concesiune de 20 de ani contractuali este de 3.697.911.600 dolari pentru aur şi 1.772.194.945 dolari pentru minereuri neferoase, respectiv cupru. În consecinţă, valoarea redevenţei datorate bugetului de stat pentru perioada de concesiune menţionată este de 221.874.696 dolari pentru aur şi 88.609.747,25 dolari pentru cupru. Cumulat, valoarea redevenţei datorate bugetului de stat, pe durata de concesiune de 20 de ani, este 310.484.443,25 dolari, cu condiţia executării în integralitate a prevederilor licenţei fără modificări ale condiţiilor de piaţă actuale. Valoarea medie anuală a redevenţei datorate bugetului de stat este de 15.524.222,1625 dolari”, se arată în nota de fundamentare a proiectului pentru acordarea licenţei de exploatare.

Rovina se află la circa 20 de kilometri de municipiul Deva, în zona Certej, iar zăcământul se desfăşoară pe o suprafaţă 94 de kilometri pătraţi. Compania Samax, care obţinut concesiunea sa, a fost înfiinţată în 1999, în Insulele Virgine, de miliardarul elveţian Jean Claude Gandur, prin avocaţii panamezi de la Mossack Fonseca, arată o anchetă a Rise Project, care citează documente Panama Papers. De atunci, firma şi-a schimbat de mai multe ori proprietarii, acum fiind deţinută de fonduri de investiţii şi diverse firme offshore. În momentul de faţă, este listată la bursa din Toronto, având simbolul ESM.

Controversele proiectului

Proiectul minier de la Rovina a fost contestat de mai multe organizaţii neguvernamentale. În 2015, Mining Watch România şi Carpathian Gold acuzau Guvernul României pentru acordarea licenţei de exploatare a cuprului şi aurului pentru zăcământul Rovina, arătând că proiectul este o nouă Roşia Montană şi un nou pas în transformarea Munţilor Apuseni într-o imensă carieră de suprafaţă.

„Rovina ar putea deveni astfel cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere - cu diametre de 500 şi 600 de metri şi adâncimi între 300 şi 400 de metri, depăşind chiar şi proiectul Roşia Montană. În prezent întreaga zonă este acoperită de terenuri agricole, păşuni şi pădure, toate obiectivele proiectului fiind situate pe zone nelocuite, dar în imediata vecinătate a satelor Rovina şi Merişor ce aparţin comunelor Criscior şi Bucureşci. În linie dreaptă, Rovina este situată la 20 de kilometri de Roşia Montană şi la doar 7 km de Brad, oraş ce numără 13.900 de locuitori“, informa Mining Watch România.
 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Exploatarea de aur de la Rovina, contestată din nou de organizaţiile care militează pentru protecţia mediului

Aurul din România: unde a acordat ANRM licenţe şi cine vrea să exploateze cel mai preţios dintre metale

Panama Papers: Aurul de Rovina, ascuns în Insulele Virgine. Cine este miliardarul nevăzut care ţinteşte resursele României

 


 

citeste totul despre: