Blestemul bisericii scufundate în Lacul Cinciş. „Vara, din cauza secetei, turla ei rămânea deasupra apei”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Colaj. Stânga: biserica Huniazilor. Dreapta: Lacul Cinciş.
Colaj. Stânga: biserica Huniazilor. Dreapta: Lacul Cinciş.

O mărturie rară despre biserica Huniazilor, scufundată sub apele Lacului Cinciş, datează din anii construcţiei barajului său.

Constantin Prisnea (1914 - 1968), un fost publicist şi demnitar comunist, a vizitat Lacul Cinciş în anii ´60, când ţinutul acestuia, ocupat de vechile vetre ale satelor din vecinătatea Hunedoarei, era înghiţit treptat de apele în creştere ale noului lac de acumulare.

GALERIE FOTO CU LACUL CINCIŞ

Prisnea a lăsat posterităţii o mărturie rară despre „catedrala scufundată” în apele Cincişului – biserica medievală ctitorită de Huniazi.

Villa rustica şi necropola antică de pe malul Lacului Cinciş. Secretele marilor descoperiri din ţinutul minelor dacice 

VIDEO Povestea minelor de fier ale dacilor. Ce soartă a avut „patria fierului” după secole de glorie

Misterul neelucidat de pe fundul Lacului Cinciş. Aici s-ar fi aflat mormântul mamei lui Ioan de Hunedoara

Umbra bisericii Huniazilor

Prisnea a ajuns, seara, pe dealul Popeasca, la poalele căruia se întindeau rămăşiţele unei necropole dacice, descoperite în timpul lucărilor la barajul Cinciş - Cerna, şi lacul care înghiţise satele de pe valea Cernei, împreună cu faimoasa biserică a Huniazilor.

„Noaptea venea să se aştearnă pe dealurile dinspre Ghelar, ca şi pe apa lacului din spatele barajului. Reflectam asupra vechimii acestei aşezări de mineri – în morminte s-au găsit bulgări de minereu de fier, drept carte de vizită cu profesia incineraţilor, când dintr-o dată mi s-a părut că aud un murmur de clopote şi glasuri de rugă. Vântul se apucă să sufle mai aspru şi apa lacului să se învolbureze. Ruga căpătă un timbru mai grav şi începu să semene a blestem. Muzica pe care o ascultam sau îmi părea că o ascult pe malul lacului Popeasca semăna mai mult cu o imprecaţie decât cu o rugă. Era parcă o voce gravă de bărbat. Să fi fost a lui Voicu, ctitorul supărat? Supărat că un monument care datează de la mijlocul secolului al XV-lea a putut fi cu atâta uşurinţă părăsit?”, amintea autorul.


Biserica Cinciş, în anii 50. Foto: Monografia Cincişului.


Scriitorul fusese însoţit pe malul lacului de preotul Anton Rudeanu, care îi arătase, la mică distanţă de mal, sub oglinda apei, umbra bisericii ruinate de piatră.

„Acolo a fost biserica, iar dincoace de dânsa, cimitirul satului. Vechimea acestei biserici se pierde în negura veacurilor. După tradiţie Voicu (n.r. tatăl lui Ioan de Hunedoara) ar fi fost ctitorul bisericii, care astăzi a rămas sub apă. Până în 1944 se mai putea vedea, zugrăvit, pe peretele nordic, aproape de tâmplă, un tablou votiv, în care Ioan Corvin era arătat tânăr, inscripţia cu litere latine desemnându-l cu numele Iohanes (...). Frescele de la biserica din Cinciş au fost scoase de pe pereţi şi le păstrăm. Poate că pe o parte din ele le vom aplica pe pereţii bisericii pe care am pornit-o în satul nou”, relata preotul.

biserica cincis


Barajul, în timpul construcţiei. Sursa: Scînteia.

cincis

Demolată brutal sau înghiţită de ape

Despre biserica Huniazilor, care păstra deasupra stranei inscripţia „Iohannes XX”, cercetătorii susţin că a fost clădită pe panta dealului aplecat spre pârâul Valea Limpede şi ar fi fost ridicată de Moga, o rudă a Huniazilor. Biserica de sub ape, ruinată odată cu construcţia barajului a fost clădită la mijlocul secolului al XV-lea, iar povestea sa a fost strâns legată de cea a familiei Huniazilor.

Potrivit legendei, aici ar fi fost înmormântată mama lui Ioan de Hunedoara, Elisbeta Morsinai. Biserica veche de şase secole din Cinciş a fost demolată, înainte ca locul să fie înghiţit de ape. Iniţial, relata preoteasa Anişoara Crăciun (1930 - 2017), autorităţile comuniste şi sătenii s-au înţeles ca biserica monument istoric să fie mutată din locul în care se afla pe un deal. Iar dacă acest lucru nu ar fi fost posibil, exista varianta construirii unui zid în jurul lăcaşului, care să o protejeze de apă. Autorităţile regimului comunist nu s-au mai ţinut însă de cuvânt. Într-o noapte, un tânăr a legat turla bisericii de un utilaj şi a prăbuşit-o, relata preoteasa în 2013. Apoi, până dimineaţa, monumentul a fost pus la pământ, povestea femeia.

Localnicii din satul Cinciş relatau că oamenii, necăjiţi că au fost nevoiţi să îşi părăsească vechile case au aruncat blesteme asupra lacului şi au evitat, vreme îndelungată, să îşi mai adape animalele din apele sale.

Preotul Rudeanu oferea însă o altă variantă despre soarta bisericii, odată cu înfiinţarea lacului de acumulare. „La Cinciş, continuă preotul, vara, când, din cauza secetei, nivelul apelor din lac scade, turla bisericii rămâne deasupra apei, iar primăvara, când nivelul apelor creşte, întreaga biserică rămâne sub ape”, scria Constantin Prîsnea.

În anii următori, apele noului lac de acumulare au crescut, iar turla bisericii, despre care relata preotul, nu a mai ieşit la iveală.


Barajul Cinciş în 1965. Ilustrată

cincis

Vila rustica din Cinciş

Autorul volumul de reportaje „Catedrala Scufundată” pornise spre Cinciş pentru a vedea rămăşiţele necropolei dacice şi a unei villa rustica. „Urmând drumul asfaltat până la Călan, pentru a evita ocolişul prin Simeria, am luat-o peste deal la Hăşdat, pentru a ajunge pe lumină nu atât la Hunedoara, pe care o mai văzusem în repetate rânduri, ci la Cinciş, unde voiam să vedem villa rustica, fostă proprietate a unui conductores ferrariarum, arendaş de mine de prin secolul al doilea sau al treilea al erei noastre”, relata autorul, în volumul „Catedrala Scufundată” (1968).

Villa rustica şi o necropolă antică, despre care relata Constantin Prîsnea, au fost descoperite în anii 1961 – 1962 pe Valea Cernei, pe malul Lacului Cinciş. La momentul cercetării celor două vestigii din vremea romanilor aveau loc lucrările de amenajare a lacului de acumulare, care au dus la strămutarea a cinci sate din zonă.



„Am lăsat furnalele şi castelul Huniazilor pentru un alt popas şi am urcat dealul Teliucului, mai apoi prin Plosca, trecând pe deasupra barajului de pe Cerna, zărind în stânga Cincişul nou, mergeam pe marginea dealului Spânzuraţilor. Satele şi sătuleţele de pe valea Cernei – Cincişul, Cerna, Baia Craiului, Moara Ungurului şi Ciulenii – şi-au lăsat vetrele în apă. Ele urcându-se pe deal, sub pădure, strângându-se grămadă într-un orăşel modern cu vile şi vilişoare, luând numele celui mai mare dintre dânsele, pe acela de Cinciş. Cincişul, din vale, era o aşezare străveche, dovadă urmele acelei villa rustica şi a necropolei, reprezentând 17 morminte, majoritatea tumulare, fiecare fiind înconjurat de un cerc de pietre, doar unul singur având un sarcofag de cărămizi, şi care, prin ritul tradiţional al incinerării şi tipul de tumul, cât şi alte elemente de cultură materială, dovedesc caracterul etnic dacic al necopolei”, relata publicistul.

O parte a ruinelor antice a rămas pe ţărm, nefiind inundată de ape. Acum sunt ascunse de bălării şi înconjurate de numeroasele vile şi pensiuni ridicate de la începutul anilor 1990 şi până în prezent.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Locuri bântuite din România: poveştile sumbre despre Castelul Corvinilor din Hunedoara şi blestemul Lacului Cinciş

VIDEO Scufundări până la 25 de metri adâncime în Lacul Cinciş, în căutarea tânărului luat de ape

Povestea bisericii Huniazilor demolată de comunişti. Aici ar fi fost locul de veci al mamei lui Ioan de Hunedoara

FOTO Cele mai frumoase lacuri glaciare din Retezat. Cum arată sanctuarul naturii înainte de venirea iernii

Fenomenul care schimbă faţa celei mai enigmatice biserici din România, ridicată pe ruinele unui templu roman VIDEO

De la Ioan la Iancu de Hunedoara. Enigmele celui mai faimos erou din Transilvania medievală

Bisericile medievale de piatră propuse în patrimoniul mondial UNESCO. De ce sunt atât de preţioase „perlele” Hunedoarei

Hunedoara anului 1900 în imagini rare: Castelul Corvinilor, calea ferată minieră şi Uzinele de Fier FOTO

Castelul Corvinilor, în istoria Hollywood. Cele mai faimoase filme realizate în cetatea medievală

Castelul Corvinilor îşi deschide porţile. Cetatea medievală a Hunedoarei poate fi vizitată gratuit

FOTO Blestemul bisericii părăsite din cauza unei picturi de groază. Nimeni nu s-a atins de icoana bizară

VIDEO Bijuteria de pe malul Streiului. Ce secrete păstrează biserica medievală din Streisângeorgiu, veche de şapte secole

VIDEO Biserica medievală Strei a intrat în şantier. Picturile vechi şi stela romană care fac din lăcaş o adevărată comoară

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite