Pictorul maestru în arta clar-obscurului, urmaşul tehnicii lui Rembrandt. „A pornit ca o necesitate a marilor lipsuri pe care le aveam când eram copil“

Pictorul maestru în arta clar-obscurului, urmaşul
tehnicii lui Rembrandt. „A pornit ca o necesitate a marilor lipsuri pe care le aveam când eram copil“

Laurenţiu Popa Foto: Valentin Trufaşu

Laurenţiu Popa este un pictor gălăţean supranumit Rembrandt, după maestrul clar-obscurului, tocmai pentru măiestria cu care stăpâneşte această tehnică. Laurenţiu a dus tehnica clar-obscurului la un alt nivel şi a creat o tehnică proprie, care se numeşte strat în strat, şi care i-a adus renumele la nivel naţional, dar mai ales internaţional.

Ştiri pe aceeaşi temă

Laurenţiu Popa (43 de ani) pictează din adolescenţă, fiind îndrăgostit de stilul pictorului flamand Rembrandt, după ce a primit un album de pictură conţinând lucrările celebrului artist. Laurenţiu Popa ne mărturiseşte că nu a început să picteze din pasiune: „A pornit ca o necesitate a marilor lipsuri pe care le aveam când eram copil. La şcoală eram un copil problemă. Cu greu reuşeam să trec clasa. Profesorii îmi spuneau mereu că nu sunt bun de nimic. Lucrurile s-au schimbat când profesorul de română a văzut un desen pe care îl făcusem şi care îl reprezenta pe Eminescu. Mi-a spus că am talent. Până atunci, îmi făceau alţi copii desenele“.

A fost momentul care i-a schimbat viaţa pentru că l-a motivat să îşi urmeze talentul pentru pictură. Nici măcar mama lui nu a crezut că are har, dar când copilul i-a  desenat ceva banal pe un colţ de hârtie, a înţeles că trebuie să facă ceva pentru ca micuţul artist să îşi perfecţioneze talentul. L-a înscris la Şcoala de Arte din Galaţi, iar Laurenţiu l-a cunoscut pentru prima dată pe Rembrandt după ce mama sa i-a cumpărat un album de pictură cu lucrări marelui artist. A început să picteze în culorile celebrului pictor, tehnica clar-obscurului, cum este cunoscută astăzi. Unul dintre portretele sale, intitulat „Bărbat cu pană“, este folosit şi astăzi ca subiect de examen la Şcoala de Arte din Galaţi pentru copiii care urmează cursurile instituţiei de învăţământ.

Restaurator la mânăstire

A făcut şi o restaurare a picturilor de la mănăstirea Neamţ timp de un an, dar a luat decizia de a pleca din ţară după ce a pictat opt luni la un tablou, iar un specialist în artă a spus despre lucrarea sa că nu ar fi originală, ci o copie realizată din bucăţi de hârtie lipite şi repictate. „În spatele lucrurilor neadevărate spuse de el despre mine stătea altceva. M-a chemat la el  la birou şi mi-a spus că trebuie să plec din Galaţi pentru că el are un nume aici, are familie şi facturi de plătit. Atunci eram un copil prostuţ şi am făcut ce mi-a spus el“, ne mărturiseşte Laurenţiu prin ce a trecut în acele momente.

A plecat atunci la academia deschisă la Timişoara de Ştefan Popa-Popas, un mare artist care i-a fost ca un tată şi care l-a învăţat cum să îşi vândă lucrările. „Poţi să fii genial în pictură. Dacă nu ai şi o strategie de marketing, nu faci nimic. Când realizezi o lucrare, trebuie să ţinteşti către doi, trei clienţi potenţiali. Dacă nu faci asta, ai puţine şanse de reuşită. E ca şi cum iei o armă şi începi să tragi la întâmplare“, punctează artistul.

A trecut de la reproduceri la lucrări originale

Mulţi au spus iniţial că ar realiza doar reproduceri după lucrările lui Rembrandt, însă acum acest lucru nu mai este valabil. În prima parte a carierei sale, Laurenţiu a realizat reproduceri după Rembrandt, dar în prezent foloseşte tehnica celebrului pictor, însă lucrările sale sunt cât se poate de originale, lucru pe care îl poate observa şi un necunoscător. Mai mult, în ultimii ani artistul a dezvoltat o tehnică proprie, numită strat în strat, care l-a şi făcut, de altfel, cunoscut la nivel naţional şi internaţional. „Dacă un tânăr se iniţiază în arte, el va trebui să aibă un mentor. Nu mai poţi găsi un maestru, cum se întâmpla odinioară, şi atunci e nevoie ca învăţăcelul să fie autodidact, să studieze. Eu am mers la Luvru, în Franţa, pentru a studia şi picta după lucrările originale de Rembrandt. 28 de ani l-am studiat numai pe Rembrandt“, spune Laurenţiu.

El crede că mentalităţile în România sunt învechite pe zona de artă şi tocmai de aceea nu există în momentul de faţă o piaţă de evaluare a operelor de artă. A plecat mai întâi în Grecia, pentru a se întâlni cu un peisagist foarte talentat, Malamus, apoi în Franţa şi finalmente în Italia, unde a stat 15 ani. Încă de la început, italienii l-au tratat ca pe un geniu, deşi iniţial nu au crezut că cineva poate picta atât de frumos. „Am expus câteva lucrări într-o piaţă alături de alţi artişti, iar organizatorii evenimentului mi-au spus că vor să mă vadă pictând pe viu, pentru că existau dubii că eu aş fi putut picta aşa. Am acceptat şi toţi au rămas extrem de uimiţi de lucrarea pe care am realizat-o atunci, era «Răstignirea Sfântului Andrei»“, îşi aminteşte artistul. Atunci presa din peninsulă i-a dat numele „Rembrandt de România“, fiindu-i acordată la scurt timp şi cetăţenia italiană.

Dedicat formării noilor pictori ai României

În ciuda succesului de care se bucura, s-a întors în România, considerând că dacă italienii îl văd la adevărata valoare, aşa o vor face în timp şi românii. Locuieşte în prezent în satul Tămăoani, comuna Frumuşiţa, din judeţul Galaţi, unde are propriul atelier de pictură, dar şi-a deschis un atelier de curând şi la Galaţi. A fost o perioadă în care doar a supravieţuit din artă, după cum singur recunoaşte, dar nu regretă niciun moment alegerea pe care a făcut-o. A reuşit acum să se facă cunoscut şi în România, dedicându-se în egală măsură şi formării copiilor talentaţi la pictură.

Laurenţiu crede că mulţi copii cu har rămân în anonimat pentru că profesorii îi marginalizează, iar în cel mai bun caz nu ştiu să îi motiveze. Pictorul a avut până recent un cerc de pictură la şcoala nr. 17 din Galaţi, iar la fiecare două săptămâni organiza licitaţii cu lucrările elevilor săi, banii fiind folosiţi pentru a ajuta persoanele în nevoie. Toţi banii pe care îi câştiga la şcoală, îi folosea ca să le cumpere copiilor materialele de care aveau nevoie la ora de pictură. A organizat şi mai multe acţiuni de promovare a artei în Galaţi, pentru ca artiştii să se facă mai cunoscuţi publicului larg. El a deschis şi la Galaţi un cerc de pictură, intitulat sugestiv cercul Rembrandt, unde învaţă 55 de elevi să picteze.

Oamenii care trec pe stradă îl vor putea vedea la lucru pe artist şi elevii săi, pentru că aceştia vor picta într-un spaţiu de la parterul unui unui imobil, iar oricine doreşte, va putea intra şi îi va putea urmări. Laurenţiu Popa a pictat până acum peste 500 de tablouri, care se regăsesc în special în colecţii private din ţară şi din străinătate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările