Cum arată linia de apărare împotriva ruşilor în judeţul Galaţi. Fortificaţiile au fost construite în secolul XX

Cum arată linia de apărare împotriva ruşilor în judeţul Galaţi. Fortificaţiile au fost construite în secolul XX

sursa: Arhiva

O linie de apărare împotriva eventualelor invazii ruseşti a fost construită în Moldova în secolul XX. Este vorba despre cazematele de la Nămoloasa din judeţul Galaţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Specialiştii spun că fortificaţiile de la Nămoloasa au fost construite pentru a ţine piept unei eventuale invazii ruseşti. Elementele care încă se mai pot vedea în comuna gălăţeană făceau parte din linia defensivă Focşani - Nămoloasa-Adjud. Potrivit istoricilor, pe teritoriul comunei Nămoloasa, există două tipuri de cazemate. Primele au fost construite între anii 1888 şi 1893, pe timpul Regelui Carol I, iar următoarele au apărut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Linia fortificată Focşani-Nămoloasa-Galaţi a fost construită ca urmare a schmbărilor produse de războiul franco-prusac (1870-1871) şi a redeschiderii, în anul 1875, a chestiunii orientale.

Membră a Triplei Alianţe, România a căutat să asigure flancul de sud-est al alianţei prin realizarea unei linii întărite de-a lungul Siretului împotriva unui atac din partea Rusiei, după modelul fortificaţiilor din Austro-Ungaria, Belgia, Franţa, Germania şi Rusia.

Istoricii relatează că linia de fortificaţii de la Nămoloasa constituia un cap de pod amplasat pe malul stâng al Siretului, cu rolul de a apăra podul fix de la Lungoci şi podurile mobile de la Fundeni şi Nămoloasa. Fortificaţiile urmau un traseu în formă de semicerc cu o lungime de 12, 74 kilometri, măsuraţi pe linia exterioară a acestuia, iar baza semicercului acoperea un front de circa 7,07 km, cu flancul stâng în dreptul satului Călienii Vechi de astăzi şi flancul drept în zona inundabilă a Siretului din partea de est a localităţii Nămoloasa, pe atunci în dreptul cătunului Blehani, astăzi dispărut, care aparţinea de Nămoloasa.

Sursa: Arhivă, Marius Mitrof 

Tot istoricii spun că fortificaţiile de la Nămoloasa aveau opt grupe de baterii care, datorită configuraţiei terenulu, au fost amplasate pe două linii concentrice. Prima linie, cu rolul de a opri atacurile infanteriei inamice, era constituită din douăzeci şi trei de baterii, câte 2-5 baterii pe grup, distanţa dintre baterii fiind de 450-580 metri. Acestea erau dotate cu trei până la cinci cupole transportabile, model 1888, cu un tun calibru 53 mm amplasate în firide betonate.

Cea de-a doua linie avea rolul de a opri atacurile infanteriei şi de a executa trageri contraartilerie, fiind echipate obuziere calibru 120 mm. A doua linie avea doar 8 baterii, câte una pentru fiecare grupă de baterii din prima linie.24 Toate lucrările frontului erau legate printr-o şosea de centură care trecea prin spaţiile bateriilor de obuziere. Drumuri radiale legau acest drum de localităţile din interiorul capului de pod şi şoseaua Tecuci-Galaţi.

Mai multe părţi ale fortificaţiilor sunt vizibile şi astăzi. Acestea pot fi vizitate şi au o mare valoare deoarece sunt unice, România fiind singura ţară din lume, care a aplicat concepţiile celebrului Maximilian Schumann în materie de fortificaţii.

 Vă recomandăm să citiţi: 

 Povestea conacului în care s-a pus la cale unirea Moldovei cu Ţara Românească. A fost sediu de CAP, apoi muzeu

 

Cazematele de pe vremea lui Carol I, „anexe” gospodăreşti în curţile localnicilor din Vînători

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările