Cel mai lung viaduct rutier din România are grave probleme de stabilitate şi va fi expertizat. Nu este exclus să fie închis
0
Podul are o lungime de 1,3 kilometri şi leagă oraşul Galaţi de ArcelorMittal şi de cel mai important drum judeţean. Viaductul are o vechime de peste 50 de ani, iar cu trecerea timpului s-a şubrezit tot mai mult pe fondul lipsei lucrărilor de întreţinere.
Starea viaductului rutier ce leagă oraşul Galaţi de DJ 252 (via platforma industrială a combinatul siderurgic) stârneşte din nou îngrijorare, după ce şoseaua s-a umplut de fisuri ameninţătoare şi s-a „ondulat” pronunţat - diferenţele de nivel ajung la 70-80 de centimetri – în zona pilonilor.
Autorităţile locale vor să afle în ce stadiu de degradare se află şi dacă eventualele reparaţiile îi pot garanta menţinerea în exploatare, motiv pentru care au comandat o expertiză tehnică pentru care vor plăti 238.000 de lei, cu TVA. Licitaţia organizată de Primăria Galaţia reuşit să atragă o singură ofertă, din partea Pod-Proiect SRL, semnarea contractului urmând să aibă loc în zilele următoare, desigur dacă nu vor apărea probleme suplimentare legate de derularea achiziţiei publice.
Că situaţia este gravă rezultă chiar din caietul de sarcini, acolo unde se specifică, foarte clar, că „în perioada de serviciu, viaductul a suferit o serie de procese de degradare determinate în special de neefectuarea unor lucrări de întreţinere la perioadele de intervenţie prevăzute de normativele tehnice”.
De asemenea, pentru prima dată în istoria de peste 50 de ani a viaductului, se pune sub semnul întrebării însăşi existenţa contrucţiei. „Se doreşte expertizarea viaductului pentru stabilirea stării tehnice şi de viabilitate precum şi identificarea corectă a masurilor de intervenţie”, se mai afirmă în documentul menţionat.
O capodoperă inginerească
Viaductul care leagă oraşul Galaţi de platforma ArcelorMittal şi de importantul drum judeţean DJ 252 (Galaţi-Matca-Tecuci) este, fără dubii, cel mai lung astfel de pod din România. Cifrele din proiect arată că are 1.300 de metri lungime (luând în calcul doar zona supendată, nu şi zonele de intrare pe pod, din umplutură de pământ, care au şi ele circa 300 de metri), cu circa 300 de metri mai mult decât mult mediatizatul viaduct de la Aciliu, de pe Autostrada Sibiu-Orăştie.
În ciuda recordului pe care îl deţine, viaductul de la Galaţi este într- o stare de întreţinere foartă proastă şi a ajuns să aibă mari probleme de rezistenţă. Asta deşi are o vechime de doar 50 de ani, ceea ce înseamnă numai jumătate din durata normală de exploatare a unei astfel de construcţii.
Construit în perioada 1968-1970, pentru a scurta drumul din oraş şi combinatul siderurgic, viaductul s-a confruntat încă de la început cu probleme de stabilitate, deoarece Valea Cătuşa, peste care trece şi în care are înfipţi 15 piloni dubli (înalţi de aproape 60 de metri în punctul maxim), este un teren mlăştinos, cu multiple tasări.
Soluţia aleasă de constructori, respectiv construirea pe pilonii Franke (piloni turnaţi la o adâncime de peste 40 de metri) s-a dovedit destul de bună până la cutremurul din 1977, când s-a constat prima deplasare serioasă a picioarelor viaductului faţă de poziţia proiectată. Urmarea a fost aceea că pilonii dubli au fost uniţi cu un „scut” exterior din beton armat, soluţie despre care se credea că va rezolva problemele. Cutremurul din 1986 a mişcat însă din nou viaductul, iar traficul greu ulterior a şubrezit şi mai mult construcţia.
Ce spun experţii
În urmă cu şase ani experţii de la IPTANA au stabilit (în baza instrucţiunilor AND 522-2002, referitoare la determinarea stării tehnice a unui pod) că starea tehnică a viaductului gălăţean se încadrează în „clasa a IV-a”, respectiv „stare necorespunzătoare”, echivalentul „bulinei roşii” în cazul imobilelor.
Urmare a amintitei expertize, dar şi a unei surpări survenite la unul dintre capetele construcţiei, traficul pe pod a fost închis vreme de doi ani (2013-2015), răstimp în care autorităţile locale au încercat să negocieze cu ArcelorMittal o înţelegere pentru cofinanţarea reparaţiilor.
Este de spus că deşi viaductul a fost construit iniţial ca o facilitate pentru combinatul siderurgic, ulterior el a fost conectat cu DJ 252, devenind o arteră rutieră foarte importantă pentru întregul judeţ.
De altfel, apariţia problemelor construcţiei a dezlegat în sfârşit şi problema proprietăţii, iar concluzia este una clară: nu este al combinatului, deci responsabilitatea reparaţiilor cade în sarcina Primărie. În 2015 Primăria Galaţi a investit circa 400.000 de euro în cârpirea viaductului, care a fost redeschis doar pentru traficul uşor, concluziile experţilor fiind însă că oricând s-ar putea întâmpla o nenorocire în cazul unui seism precum cel din 1977.
Aceiaşi specialişti (de la IPTANA) recomandau reabilitarea neîntârziată a podului (care are patru bezi rutiere, linie dublă de tramvai şi trotuare pe ambele laturi), însă Primăria Galaţi a anunţat că nu poate suporta costurile, estimate circa 10 milioane de euro, aşa că a solicitat ajutor de la Guvernul României. Deocamdată fără succes.
Autorităţile speră că noua expertiză va lămuri lucrurile, fie în sensul că Guvernul va fi convins să aloce fonduri pentru reparaţii de amploare, fie se va ajunge la concluzia că efortul finaciar nu se justifică, iar viaductul va fi închis definitiv pentru circulaţie.
Se încarcă comentariile...
