FOTO Ce motive invocau să se retragă din CAP-uri românii forţaţi la colectivizare: „Sunt bolnav de nervi la stomac“

FOTO Ce motive invocau să se retragă din CAP-uri românii forţaţi la colectivizare: „Sunt bolnav de nervi la stomac“

Procesul colectivizăzii a început în 1949

Anii ’50 au fost cei mai groaznici pentru oamenii din România, fie ei înstăriţi sau simpli ţărani, care au fost lăsaţi săraci lipiţi de regimul comunist.

Ştiri pe aceeaşi temă

Despre colectivizare şi suferinţele cauzate de legea care i-a lăsat fără pământ pe ţărani s-a scris mult. În rândurile care urmează, ne-am propus să aducem în atenţie cazurile unor vrânceni care după ce s-au înscris în colectiv, au cerut să se retragă, după cum reiese din documente de arhivă.

Colectivizarea a început în România în anul 1949, când pe baza Decretului 83/1949 au fost spoliaţi  şi ultimii moşieri ai ţării, iar pe fermele  lor s-au pus bazele primelor gospodarii agricole. Procesul colectivizării a fost oarecum lung şi anevoios şi s-a terminat 13 ani mai târziu, în 1962. Au rezultat astfel Gospodarii Agricole de Stat şi Gospodarii Agricole Colective , numite aşa până în anul 1965 , după care au devenit apoi Cooperative Agricole.

Spre deosebire de Cooperativele Agricole de Stat, cele cunoscute că CAP-uri au fost alcătuite din pământul cu care s-au înscris membrii unei comunităţi, de bună, dar mai ales de silită voie. Cu toate acestea, în cererea de înscriere cu care intră în CAP ţăranul,  nu se  consemna nicăieri că vinde terenul, aşa că dreptul lui de stăpânire nu a luat sfârşit atunci. Regimul comunist doar a modificat vremelnic o situaţie de  proprietate, care după 1990 a putut fi remediată, mai bine sau mai rău după cum au reuşit şi autorităţile şi după cum declară şi urmaşii membrilor cooperatori, unii mulţumiţi şi alţii total nemulţumiţi.

"La noi, la Focşani, în anii grei ai deceniului roşu, a început în forţă după 1957 constituirea a patru Gospodarii Agricole Colective: <<1907>>, <<Alexandru Ioan Cuza>>, <<1 Mai>> şi <<Milcovul>>, care s-au unit în 1965 rezultând un CAP unic, mai mare şi probabil mai productiv, întins  de la Păţeşti până la comuna Milcovul şi de la Garoafa şi Vânători până la Coteşti şi Slobozia Ciorăşti. Cererile de înscriere ale focşănenilor par la prima vedere  serioase, asta dacă nu s-ar şti că au fost scrise, cele mai multe  la comandă şi  sub ameninţare. În primul rând toate se terminau cu formula luptăm pentru pace", potrivit istoricului Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea.

Din documentele păstrate în arhivă reiese că existau şi altfel de cereri, de renunţare la înscriere, cereri, evident, respinse. Astfel, un curajos tovarăş Arghiroiu scria că este "bolnav de nervi la  stomac" şi vrea să se retragă din gospodărie. Un alt bărbat se îmbată cu apă rece şi roagă să se binevoiască retragerea sa din gospodărie "conform statutului şi legilor în vigoare".

Un veteran împroprietărit după Primul Război Mondial scrie că în lipsa sa de acasă soţia s-a înscris în colectiv şi roagă autorităţile să-i înapoieze hectarul deoarece "este împroprietărire de la stat şi, prin urmare, de neatins".

Alt colectivist care s-a răzgândit susţine că este bolnav de trichineloză, timp de un an nu poate depune niciun efort, şi, prin urmare, vrea restituirea cererii de înscriere. O "tovărăşă" susţinea  că vrea înscrierea  pentru că dorea să contribuie la construirea socialismului, alta spunea că a iscălit fără să-şi dea seama şi vrea înapoi pământul. Mai departe, un bărbat a mărtusit în scrisoarea sa că a semnat din cauză că "era distrat  şi pentru că atunci când a ajuns acasă soţia l-a certat copios", roagă înapoierea terenului urmând să-l predea după ce-şi va convinge soţia.

De asemenea, Gheorghe Gherghina roagă colectivul să considere cererea ca retrasă, împreună cu suprafaţa adusă  pe care vrea să o muncească singură ca şi până atunci. Dar  lăcătuşul Gândac Ion are o altă variantă  şi vrea să fie  primit în gospodărie  deoarece văzând dezvoltarea şi realizările obţinute  de harnicul colectiv  de membri ai gospodăriei  "doreşte a fi alături  de ei  spre a contribui neprecupeţit  la înflorirea şi dezvoltarea gospodăriei colective". În schimb, o viitoare colectivistă avea promisă retragerea dreptului de pensie dacă nu se gândeşte mai bine la înscriere.

Pentru a nu încheia brusc o poveste care a răvăşit din temelii agricultura românească trebuie avut în vedere că membrii cooperatori au fost şi remuneraţi cu bani şi produse de-a lungul activităţii lor. Şi pentru că aceste acte justificative  au fost predate pe baza  legii Fondului funciar  la primăriile comunale din raza administrativă a fostelor CAP-uri, acte pe care le-au folosit la Casele de Pensii pentru obţinerea pensiei.

 

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: