Drama unei tinere mame din Focşani, acuzată de răpirea propriului copil. Femeia vrea să lupte pentru drepturile mamei şi copilului din România

Drama unei tinere mame din Focşani, acuzată de răpirea propriului copil. Femeia vrea să lupte pentru drepturile mamei şi copilului din România

Loredana Moise şi fetiţa ei de patru ani

O vrânceancă plecată la muncă în Italia în urmă cu cinci ani, mamă a unei fetiţe de patru ani, se luptă din răsputeri cu sistemul din România să-şi păstreze lângă ea copilul, după ce s-a ales cu acuzaţia de răpire internaţională de copii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Drama Loredanei Moise, o tânără economistă în vârstă de 31 de ani, din Focşani, a început din anul 2013, când sătulă să tot îndure violenţele fizice aplicate de partenerul ei de viaţă, cu care nu era căsătorită, a decis să se întoarcă în România. Cei doi au împreună o fetiţă în vârstă de patru ani.

Spune că între ea şi concubinul italian a existat o convenţie, parafată la autorităţile locale din Peninsulă, că această şedere a copilului în România este valabilă până în decembrie 2015. Dacă ar fi ştiut ceea ce o aşteaptă în următoarele luni, Loredana şi-ar fi luat alte măsuri de precauţie.

„Am plecat în octombrie 2013 din Italia, împreună cu fetiţa mea, cu acordul tatălui dat până în decembrie 2015. Am venit în ţară şi am depus actele la Tribunalul Focşani pentru încredinţarea copilului şi stabilirea domiciliului fetiţei. Acţiunea de la Focşani s-a suspendat după ce  în iulie 2014 am  primit de la Baroul Bucureşti un set de hârtii prin care se specifică că am încălcat Convenţia de la Haga şi că sunt acuzată de răpire internaţională de copii”, ni s-a confesat Loredana.

Concubinul s-a „sucit“

De fapt, concubinul ei italian a realizat după jumătate de an că vrea el copilul şi i-a deschis acţiune în justiţie, la Tribunalul Bucureşti. Într-un interval de nici două luni, s-au succedat nu mai puţin de opt termene acordate în acest caz de judecătorul Tribunalului Bucureşti.

„Eu am mers la toate cele opt înfăţişări, el nu a venit niciodată, nu a vrut să răspundă la nici un interogatoriu, a avut avocat din oficiu şi, cu toate acestea, a câştigat. Mai mult m-au ajutat italienii cu cazul acesta, mi-au trimis prin poştă toate actele pe care le-am cerut, s-au purtat foarte frumos cu mine, pentru că în Italia mama şi copilul sunt cu adevărat protejate. La noi în ţară nu se poate discuta de aşa ceva“, povesteşte Loredana Moise.

Sentinţa dată de judecător pe data de 28 octombrie 2014 a picat  ca un trăsnet.

Acuză sentinţa nedreaptă

„Dispune înapoierea copilului la reşedinţa sa obişnuită, în Italia. Fixează termen pentru executarea obligaţiei de înapoiere – 2 săptămâni de la comunicarea prezentei hotărâri, sub sancţiunea unei amenzi în cuantum de 2500 de lei în sarcina pârâtei şi în favoarea Statului Român. În caz de refuz de executare voluntară a obligaţiei de înapoiere în termenul stabilit autorizează pe tatăl reclamant să preia minora, personal sau prin reprezentant, toate cheltuielile necesare întreprinse de reclamant sau în numele său pentru înapoierea copilului fiind în sarcina pârâtei. În acest din urmă caz, pârâta să predea reclamantului paşaportul sau documentul de călătorie ori să-şi dea concursul pentru eliberarea unui document de călătorie pe numele minorei”, se arată în decizia magistratului Tribunalului Bucureşti.

Loredana Moise spune că au trecut mai bine de două luni de la sentinţă şi magistraţii din Bucureşti nu au redactat nici până astăzi hotărârea, în ciuda demersurilor pe care le-a făcut. Momentan, se află în faza de recurs la Curtea de Apel Bucureşti, dar ce folos dacă hotărârea Tribunalului este executorie, adică trebuie să înapoieze copilul concubinului ei din Italia, care o ameninţă că-i trimite executorul.

Ameninţată cu executorul

Aceleaşi ameninţări le-a primit şi din partea Ministerului de Justiţie din România, care prin  Direcţia de Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară, Serviciul cooperare judiciară internaţională în materie civilă şi comercială a fost înştiinţată că trebuie să se conformeze deciziei instanţei.

„După cum cunoaşteţi, la data de 28 octombrie 2014 Tribunalul Bucureşti a dispus înapoierea minorei (…) în ţara reşedinţei sale obişnuite Italia. Având în vedere caracterul executoriu al acestei hotărâri judecătoreşti, vă adresăm invitaţia de a ne comunica de urgenţă dacă aceasta urmează să fie executată în mod voluntar. În acest sens, vă recomandăm stabilirea detaliilor înapoierii de comun acord cu tatăl minorei, domnul (…). În privinţa reglementării fondului exercitării autorităţii părinteşti cu privire la minoră, va trebui să vă adresaţi instanţei italiene de la reşedinţa obişnuită avută înaintea momentului rămânerii în România ce deţine competenţa conform normelor comunitare în vigoare. În măsura în care nu deţineţi suficiente resurse financiare, vă facem cunoscut că puteţi solicita acordarea asistenţei gratuite din partea unui avocat în cadrul procedurilor judiciare civile din statele membre ale Uniunii Europene.  În lipsa unei executări voluntare a hotărârii Tribunalului Bucureşti prin care s-a dispus înapoierea minorei în Italia, vă aducem la cunoştinţă faptul că tatăl copilului este în măsură să solicite executarea silită a acesteia”, se arată în informare.

Compromis pentru a fi alături de copil

Practic, dacă nu se supune hotărârii judecătoreşti, se poate trezi la uşă cu un executor judecătoresc care să-i ia copilul, lucru acesta nu poate să-l admită, „pentru că fetiţa mea nu e o mobilă“. Din ultimele discuţii telefonice cu concubinul italian, este dispusă şi la un compromis, să se întoarcă în Peninsulă cu copilul, dar vrea garanţii că nu va fi arestată în momentul în care va trece graniţa, aşa cum a fost înştiinţată.

„Dacă ştiam că voi trece prin tot acest calvar, nu mai veneam în România şi căutam acolo o soluţie amiabilă, pentru că, aşa cum am mai spus, mama şi copilul sunt protejaţi în Italia. Dar nu am vrut atunci să depun plângere împotriva concubinului meu, tocmai pentru că sunt severe legile. Sunt foarte stresată şi zilele acestea mă voi decide ce o să fac. Dacă plec înapoi în Italia, se suspendă recursul. O să mă sfătuiesc şi cu doamna avocat”, ne-a mai spus Loredana Moise.

Femeia a luat legătura şi cu alte mămici aflate în situaţia ei şi vrea să supună spre dezbatere problema protecţiei mamei şi copilului în România, din punct de vedere al uniformizării legislaţiei, pentru că simte că femeile din România sunt nedreptăţite.

Cât priveşte copilul Loredanei, acesta s-a adaptat perfect la Focşani, merge la grădiniţă, vorbeşte foarte bine limba română, are activităţi la cercul de dans şi se simte foarte bine alături de bunicii ei, cu care de altfel locuieşte şi se bucură de dragostea lor.

Salvatoarea unui copil

În anul 2007, Loredana Moise s-a aflat în situaţia de a salva viaţa unui copil. Tânăra a găsit în scara de bloc unde locuieşte un copil de aproximativ trei luni, abandonat de mama lui. Loredana a înfăşurat copilul într-un prosop şi a sunat la poliţie. După investigaţii medicale, unde s-a constatat că micuţul este într-o stare clinică bună, copilul a fost luat în custodie de autorităţi.

Mai puteţi citi:

FOTO Familia Sărăcuţu, şase suflete în căutarea unui acoperiş deasupra capului după ce casa le-a fost mistuită de foc

Doi adulţi şi patru copii îşi duc traiul de azi pe mâine într-o cămăruţă de nici zece metri pătraţi, pusă la dispoziţie de Primăria Răcoasa, din judeţul Vrancea.

Povestea impresionantă a unui copil sărman, premiant, transpusă digital de bibliotecarul unei comune din Vrancea 

Cătălin Miţan are 9 ani şi este un copil sărac din comuna Răcoasa. Locuieşte împreună cu mama sa şi alţi doi fraţi mai mici într-o casă care abia se mai ţine pe picioare şi care le-a fost pusă la dispoziţie de către un om de bine din sat după ce capul familiei i-a părăsit şi a plecat în lume.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările