De ce n-a mai ajuns Focşaniul metropolă, aşa cum au promis politicienii. Declaraţia pe propria răspundere, valabilă şi în starea de alertă

De ce n-a mai ajuns Focşaniul metropolă, aşa cum au promis politicienii. Declaraţia pe propria răspundere, valabilă şi în starea de alertă

Focşaniul văzut de sus

România are la această dată 22 de zone metropolitane, aşa cum reiese dintr-un raport al Băncii Mondiale din decembrie 2019.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu aproape 15 ani, autorităţile locale din Focşani aveau visuri mari pentru municipiul aşezat pe râul Milcov. Politicienii locali au întocmit o strategie de dezvoltare pe 7 ani, pe care au denumit-o pompos “Trăim şi lucrăm împreună pentru un nou Focşani Metropolitan sustenabil”.

Acea strategie spunea că Focşaniul va cuprinde încă două oraşe, Odobeşti şi Mărăşeşti, dar şi alte 13 comune apropiate, urmând ca Metropola Focşani să însumeze o suprafaţă de 70 de kilometri pătraţi, cu o populaţie cu aproape 50% mai numeroasă  decât la vremea respectivă, când oraşul număra 100.000 de locuitori. Practic, în componenţa zonei metropolitane mai intrau comunele Garoafa, Vînători, Suraia, Bilieşti, Milcovul, Răstoaca, Gologanu, Slobozia Ciorăşti, Goleşti, Cîmpineanca, Vîrteşcoiu, Cîrligele şi Coteşti.

Din anul 2006 au trecut 14 ani, timp în care nu numai că oraşul Focşani s-a depopulat masiv, dar  s-a consumat încă o strategie de dezvoltare plătită cu peste 100.000 de euro, iar metropola visată de autorităţi nu a apărut.

Prin urmare, în vremuri de pandemie oamenii sunt obligaţi în continuare să completeze declaraţii pe propria răspundere, pentru că Vrancea nu se încadrează în niciuna din cele 22 de zone metropolitane din România scutite de această obligaţie. 

Noua lege care instituie Starea de Alertă în România prevede că românii au voie să circule în localitate, dar şi în zonele metropolitane, fără declaraţie pe proprie răspundere. Conform Legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, zona metropolitană „cuprinde teritoriul administrativ al oraşului centru polarizator şi al unităţilor administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanţe de până la 30 km, care respectă condiţia de contiguitate spaţială şi în cadrul căruia s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri”.

Cum menţionam, România are la această dată 22 de zone metropolitane, aşa cum reiese dintr-un raport al Băncii Mondiale din decembrie 2019.

Acestea sunt Zona Metropolitană Bucureşti, Zona Metropolitană Alba Iulia, Zona Metropolitană Bacău, Zona Metropolitană Baia Mare, Zona Metropolitană Botoşani, Zona Metropolitană Braşov, Zona Metropolitană Constanţa, Zona Metropolitană Cluj Napoca, Zona Metropolitană Craiova, Zona Metropolitană Deva – Hunedoara, Zona Metropolitană Iaşi, Zona Metropolitană Oradea, Zona Metropolitană Piteşti, Zona Metropolitană Ploieşti, Zona Metropolitană Reşiţa, Zona Metropolitană Roman, Zona Metropolitană Satu Mare, Zona Metropolitană Suceava, Zona Metropolitană Târgu Mureş, Zona Metropolitană Timişoara, Zona Metropolitană Vaslui, Zona Metropolitană Zalău.

De ce este necesară declaraţia pe propria răspundere

Declaraţia pe propria răspundere este  necesară pentru justificarea deplasării între localităţi poate fi scrisă şi de mână cu respectarea elementelor din formularul tip dat publicităţii. În cazul în care o nouă deplasare respectă acelaşi traseu menţionat în declaraţia pe propria răspundere, atunci aceasta poate fi refolosită şi în alte zile, tăind cu o linie data precizată iniţial şi completând noua dată aferentă zilei în care are loc deplasarea.
Cele 11 cazuri în care deplasarea în afara localităţii este permisă:
Motivul deplasării în afara localităţii / zonei metropolitane

1.interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare aactivităţii profesionale şi înapoi

2. în scop umanitar sau de voluntariat;

3.realizarea de activităţi agricole

4. pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli

5.îngrijirea sau administrarea unei proprietăţi din altă localitate; eliberarea de documentenecesare pentru obţinerea unor drepturi

6. participarea la programe sau proceduri în centrele de tratament;

7.asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă

8.activităţi recreativ -sportive individuale desfăşurate în aer liber (ciclism, drumeţie,alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit şi altele) cu participarea a cel mult 3 persoane;

9. participarea la evenimente familiale, cu un număr limitat de persoane şi respectarearegulilor de distanţare socială

10. pentru achiziţia, service-ul, efectuarea ITP sau alte operaţiuni de întreţinere avehiculelor, activităţi care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu

11. alte motive justificate (precum: îngrijirea/însoţirea copiilor/membrilor de familie;îngrijirea unei rude/afin sau persoană aflată în întreţinere; asistenţa persoanelorvârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi; deces al unui membru de familie; asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie/domestice).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: